clonitza wrote:

Are sens sa va spun cum a fost apreciat acest acvariu la concursul AGA???...caca-maca: Honorable Mention

Daca nu facea uz de pogo in fata si era putin mai aerisit avea sanse la un loc 2 sau 3, la 1 in sectiunea unde a participat nu avea nicio sansa. Acvariul lui Oliviera a castigat pe drept premiul.

OK si asa aflaram cu totii ca esti un fan Oliviera . Nimic rau in asta. Am facut si noi pe aici pe forum unde nu prea se misca treaba cu plantele ca prin alte parti un interviu cu el, are acvarii frumoase, asta de a castigat cu el prin 2006 e cam cu carare pe mijloc pentru gustu` meu...dar asa se purta freza pe vremea aia Probabil pentru un iubitor de Nature cum te declari, este ceva, pentru unul de Dutch ca mine nu e atat de mult....insa idea mea nu era in a contesta clasamentul unui concurs desfasurat acum 4 ani ci de a remarca simplitatea judecatii acelui juriu si faptul ca nu se intra in profunzimea construirii unui layout.
Ce tipare urmeaza astia de castiga AGA-uri este deja o oarecare rutina pe care iubitorii de ADA, printre care mai mult sau mai putin ma poti include si pe mine, o pot recita pe dinafara.
Se pune atat ADA soil , atat Power sand, atata tourmaline, atata penac samd. Apoi se face un deal din substrat, se infig niste crengi, pe ele se pun niste moss si neaparat ii ardem o carare cu Sarawak sand Rutina, rutina, rutina...dupa cum spuneam intr-un alt post al meu, daca nu ai avut inspiratia ca acel copacel iesit din radacini sa nu aiba si cerdac sub el ...ai pus-o tati, toti isi lasa buza in jos si iti vin cu argumente care mai degraba tin de arhitectura peisagistica decat de acvaristica in sine. Dar helooo in puii mei, la naiba, suntem noi arhitecti? Sau ca sa reformulez, merita sa reorientez criteriul de acordare al unui premiu inspre aceasta latura a acvaristicii?
Admir si munca acestor oameni, chiar si cateva acvarii...dar nu pot sa nu observ cat de usor se trece pe langa un acvariu care revolutioneaza cateva directii ca cel al neamtului ce isi fertilizeaza acvariul cu NH4.
Bun zici ca iti place acvariul lui Oliveira ...nimic mai correct, dar asta a luat locul unu si best in show...dar exista si locul 3(acordat tot unui traseist cu poteca), dar exista si posibilitatea de a explica un pic ca omu` a iesit din tipare si ca poate a pus bazele unei noi tehnici de plantare poate mai ingenioase decat a conceput Amano si care este imprumutata din acvaristica marina. Omul asta a avut sansa de a schimba cumva rutina Oliveirilor pamantului si turturor celor ce au urmat ulterior cu cararea pe mijloc...dar i s-a cam pus o talpa pe grumaz...pentru ca era altceva.

Hai sa ma explic un pic cu revolutionatu` asta:

1. Ati remarcat cumva careva prin ce este revolutionar acvariul ca tehnica de plantare???
Omul foloseste formarea unui recif verde avand la baza materialul de constructie (lava rocks) adica Scorie vulcanic?. Tehnica este ca la marine: se adauga pe un munte de piatra calcaroasa in cazul nostru lava rocks, exponate(corali) in cazul nostru plante. E simplu, poti sa cresti fiecare bolovan independent in alt acvariusi p`orma sa te joci individual intr-un estetic lasandu-i cateva saptamani/luni de uniformizare a spatiilor dintre bolovani.
Ce idee geniala...si simpla! Dar precum oul lui Columb inventata de Schneider un baiat care dupa parerea mea a fost pana la momentu asta al acvariului mai mult invatat cu apa sarata a marinelor decat cu aia dulce de izvor…

2.Nu foloseste filtru decat o mica pompa pentru curenti(de ameste si circulatie a apei) pentru ca tot acel munte de lava rocks imbracat cu kile de muschi este un mare filtru natural…ca un raspuns simplu. Dar s-a intrebat careva de ce nu a folosit totusi neamtul nostru acel filtru??? Stiu, ca niste buni romani ce suntem ne-am gandit ca din chitrosenie caci, nu merita sa dai bani pe produse cand se poate si fara…nu tati, acest acvariu a fost gandit asa, tocmai pentru ca fara un filtru, NH4 este mai greu transformat in apa in NO2 si NO3 si deci ramane mai mult timp disponibil in acvariu in acea forma in care le place plantelor sa utilizeze si asa trecem la al 3 motiv...

3. Temperatura 24°C, pH de 6,5 face dupa cum bine a remarcat Val ca acest NH4 sa nu fie distrugator pentru RCShrimpii sai si restul locatarilor din acvariu...despre care am aflat cu totii de muuultisor inca de pe vremea in care eu popularizam shrimpii in romania ca "au si ei ca hoby" curatatul muschilor...deci nu spui nici o noutate.

…oameni buni chiar mai trebuie sa va spun de ce acest acvariu este cel "mai cu coaie" acvariu facut in ultimii 5 ani???...macar pentru ca neatmtu` asta a gandit niste mecanisme naturale si care tin de biochimia unui acvariu in timp ce altii mai galbeni au trudit sa gandeasca la niste mecanisme de imprastiat nisipul fin alb sub forma de cascada, cu care poti castiga un concurs iar apoi sa tragi doar niste chiciuri cu apus de soare care intra in mare…de aia pentru mine necunoscutul Schneider pe care eu il popularizez acum pentru mine este peste arihicunoscutii concurenti cu nume mult mai grele.

Val wrote:Nu vreau sa fiu rautacios dar eu nu prea ii cred pe asiaticii astia atunci cand vine vorba de partea tehnica . La ei CO2-ul e mai dens sau mai altfel decat la noi? La 2 bule pe secunda in 400 de litri ajunge la pH=5,2 la kh=3? Sunt putin sceptic ca ne spune valori exacte, sau ca ne spune totul

…nici nu esti. Si eu am observat asta. Ce nu am dibuit este daca o fac din scapare omeneasca sau din grandomanie. O sa vina vremea cand vom face si niste discutii din culisele unor interviuri pe care noi le-am publicat lansand astfel acest format de informatie pe forum in care se discutau probleme legate de plante …de altfel unic in Romania.
Din aceasta categorie pot sa spun ca a ramas antologica afirmatia lui Amano prin care incerca sa-mi explice in acel interviu precum EL este inventatorul conceptului de controller de CO2 in anul 1990 ploua marunt cand a si fabricat cateva bucati vandute in parte in germania parte in japonica. Stralucita "inventie amaniana" a dat chix...drept pentru care a reusit sa-si omoare cativa pesti in balta, oferindu-i insa pe aceasta cale, sfanta revelatie asupra abandonarii tehnicului controlat in aditia de CO2.
Nu am sa inteleg nicodata de ce mi-a scris asa ceva…am vazut cu ochii mei modele de controller Dupla datand din anii 80(cu vu-metre) dar asemantoare cu cele de azi. Nu l-am suspectat pe om nici de grandomanie…nici ca a crezut ca suntem cimpanzei in clipa in care a raspuns la acea intrebare unor acvaristi din Romania…dar precum el si-a ales dreptul de a raspunde doar la anumite intrebari…asa si eu mi-am ales dreptul de a nu publica anumite raspunsuri uschite…care sa nu-mi induca in eroare membrii forumului. Altfel spus...suntem chit ...ne dam pe geam

In sprijinul celor afirmate de Val vin cu detalii legate de acvariul meu. Practic si dovedibile, nu povesti cu asiatici. Nu am subliniat pana acum puternicul effect buffer indus de substraturile ADA. Folosind Amazonia, bufferul duce catre 6.8. Fie ca adaug apa de la teava (pH:7,1-7.2) fie ca incerc sa scad cat pot CO2-ul el revine obsedant catre acele 6.8 setate de tata Takashi. Am avut probleme mari, am schimbat cateva tipuri de reactoare in speranta de a ajunge la pH cat mai mic. E greu, fie ca am apelat la cele mai performante tipuri de reactoare, cele care au camera de barbotare si sparg bulele, fie ca vorbesc de cele clasice. Nu este momentul sa fac aici topuri legate de reactoare dar spre exemplificare pentru sceptici o sa spun ca am lucrat si cu Cyclo turbo de la Dennerle si cu Tornado de la Aquatic Nature…oricum am incercat numarul de bule spre a urni valoare de buffer la o balta mare ca a mea este nemasurabil. Acuma...ce imi e 500 ai mei ce imi 400 de l ai acvariului exemplificat de clonitza. El lucreaza cu un Africana soil care da parca un pH de 5.9 . Daca apa lui de la teava nu este in mod natural acida nu va scadea din 2 bule pe secunda nicodata in 5.2 din 2 bule dioxid la un volum de 400 de l. Chiar si daca apa lui de la robinet este de 5.5 sa zicem…substratul buffer il trage tot spre ceea ce a setat din fabrica….deci eroare, minciuna...zi cum vrei, sau advar daca apa lor din Asia este atat de acida.

clonitza wrote: .
Sandu posibil sa fi uitat de mine asa ca pun si aici intrebarea:
De ce Michael Wong foloseste:AquaClear PowerHead 30 Undergravel Filtration x 2 in majoritatea acvariilor mari si Filter Media: Ammonia, Phosphate, and Nitrate removers

Nu a uitat Sandu…da` Sandu nu are timp. Asa ca va rog sa fiti ingaduitori cu raspunsurile date de Sandu. Sandu primeste si pm-uri, Sandu discuta si face interviuri si cu Michael Wong…pan` la urma who the fuck is Sandu???…

Cunosc cele doua acvarii ale lui Michael Wong. Le-am remarcat mai demult dintr-un singur motiv: eram curios cu ce planta construieste "mulajele" repective pe radacinile alea de senzatie. Ulterior mi-a atras si mie atentia sistemul de filtrare recunosc ca nu imi sarise in ochi faptul ca foloseste Ammonia, Phosphate, and Nitrate removers…si nici nu mi s-ar fi parut ceva deosebit daca nu ar fi fost partea a doua: adica dupa ce le scoate, folosindu-se de respectivele remouvere, pe de alta parte le baga si aci zic eu, ca de fapt e marea intrebare, daca intr-adevar asa face!!!...si oarecum legatura cu subiectul topicului propus initial de Val.

Revenind la filtrare prin substrat pe care el o foloseste….nimic nou. Un sistem de filtrare care imbina avantaje si dezavantaje. Noi astia mai batranii, l-am desoperit inca de pe vremea lu` Piticu. Ce pot sa-ti spun: marea lui arta a fost ca a stiut cand sa le foloseasca. Undergravel Filtration a folosit acum in acel acvariu pentru ca el acolo a vrut sa beneficieze de avantajul acestui tip de filtru…adica a transformat tot substratul intr-un mare filtru. Avand nevoie de o apa bine filtrata la Fissidens-ul sp din acele acvarii. Ca sa-mi rad trist in barba, o sa –ti spun ca nu are toata Romania atat Fissidens cat are asta intr-un acvariu din cele 2 prezentate de el.
De aia va spun sa nu ne entuziasmam chiar asa de tare cand vedem asa ceva. O radacina misto care la noi costa un bullion/kg, o planta pe care o gasti la kill la ei...iar pe mine m-a costat 30 de euro ca sa aduc 2 patratele de 5x5 si care atentie revenind la sistemul de filtrare nu sta in substrat ci in apa.
De ce zic asta…pai acest tip de filtrare este bun exact in aceste cazuri in care nu prea ai plante cu radacini care sa se bage in filtru si care sa-l colmateze. Acvariile filtrate asa nu trebuie sa se umple cumva de mizeriei pentru ca atunci toata teoria descompunerii de catre bacterii a dejectiilor devine o teorie frumoasa si atat. Ceea ce trebuie sa se transforme intr-o filtrare uniforma datorita presiunii exercitate de substrat peste placa de filtrare se modifica, intro zona adiacenta de filtrare AquaClear PowerHead 30, (sau ce alt ever brand vrei)…deci nota 10 pentru ca a stiut unde sa foloseasca acest sistem nota 4 pentru sistemul in sine. Te-ai intrebat de ce in cel de-al doilea acvariu in care are alte specii nu-l mai foloseste?
Ei bine asta este, asa ca sper ca m-am facut clar inteles si ti-am raspuns la intrebare. Cel putin astea sunt motivele pe care le intuiesc eu ne stind mai exact ce-i in capul unui neamt dara mite ale unui Michael Wong
Ca avertisment:Sa nu va manace cumva sa folositi astfel de filtre daca aveti granulatia mica la substrat….se foloseau pe vremuri cu oarece rezultate astfel de filtre in acvariile cu africani unde substratul era din spartura de scoica…mai mare deci.

In ceea ce priveste folosirea de Aquabasis pe langa ADA intr-un acvariu, banuiesc ca motivul este acelas pentru care prefera Elos Bottom Mineral Fertilizer in celalalt. A simtit nevoia unei mineralizatii imai puternice decat cea folosita in standardul ADA in dauna Powersandul mai bacterian. Daca in al doilea bazin lucrurile sunt clare in primul cred ca s-a complicat inutil. Toate cele 3 plante cu system radicular mai de Doamne-ajuta merg brici in acvariul meu fara acest artificiu: Eleocharis parvula, Staurogyne sp., Blyxa japonica.

Val wrote:Cam cum e Tom Barr, asa. Scuze, nu m-am putut abtine.

…

Sandu in alt topic wrote:Pentru unii el e idol...pentru altii un bou. Pentru mine nu este un idol(ca sa ma exprim finut

Am pus cele doua afirmatii una langa alta pentru ca stiu ca amadoua au starnit zambete:

A lui Val pentru ca il stim cu toti mare fan si nu e nimic rau in asta. Nu e fanul unui Gutza in ale acvaristicii...In felul meu mai sceptic si eu ii recunosc anumite merite dar nu pot sa nu observ ca si el e om…deci si el o mai zbarceste, ca in cazul acvariului facut cu ADA pe care calca precum batoza si apoi se mira ca nu e apa limpede.

A mea cel putin a fost licitata un pic mai mut decat am vrut eu sa para….dar m-am facut inteles mai jos cand spuneam ca nu e normal sa dea cu piatra (ca tot suntem in prag de Paste) decat cei care, chiar ar avea cunostiintele sa o faca. Un lucru este cert, omul asta a venit cu niste idei legate de aditia N,P,K. E cinstit…sau hai sa reformulez , e mult mai cinstit ca altii.Totusi pana cand nu vine cu o schema dovedibila in care sa spuna clar in ce valori si proportii specia x se inroseste si in care se inverzeste si de ce…riscam ca sa ne alegem doar cu niste plante sanatoase si care se bucura de niste macroelemente clar asimilabile si necesare…dar nu si cu niste plante colorate asa cum vrem noi, iar subiectul tinde sa cada in desuet…

Am cam tot ce inseamna enciclopedii in voga legate de acvaristica plantata, marile plantfindere illustrate in care sunt date cerintele unei plante pentru a creste. Dar toate mi se par depasite de cand cu isteria asta legata de Barr. Insa daca lucrurile ar fi asa de simple cum le preda el maine ar scoate un best-seller in care sa analizeze cerintele fiecarei specii in sine si valorile NPK-ul, ce trebuiesc tinute pentru a avea culoarea dorita.

Daca ar scoate asa ceva maine m-as declara neconditionat si eu fanul lui 100%.

Altfel nu putem decat sa ne multumim cu scheme simple de genu` Blyxa mea e galbena si pipernicita, de ce? Pai simplu vrei sa o faci verde baga NO3…

As mai scrie cu voi dar mi-e ca ne prinde Invierea impreuna . E placut topicul...dar sa nu ne indepartam prea mult de la subiectul lui initial propus de Val!

Discutia evolueaza spre polemica, foarte frumos!

Se pune atat ADA soil , atat Power sand, atata tourmaline, atata penac samd. Apoi se face un deal din substrat, se infig niste crengi, pe ele se pun niste moss si neaparat ii ardem o carare cu Sarawak sand Rutina, rutina, rutina...dupa cum spuneam intr-un alt post al meu, daca nu ai avut inspiratia ca acel copacel iesit din radacini sa nu aiba si cerdac sub el ...ai pus-o tati, toti isi lasa buza in jos si iti vin cu argumente care mai degraba tin de arhitectura peisagistica decat de acvaristica in sine. Dar helooo in puii mei, la naiba, suntem noi arhitecti? Sau ca sa reformulez, merita sa reorientez criteriul de acordare al unui premiu inspre aceasta latura a acvaristicii?

Eu zic ca da, merita. O sa incerc sa-mi si justific afirmatia. Eu personal, vad doua tendinte principale in acvariile plantate de concurs:
- vechiul Dutch
- noul nature aquarium dus la extrem prin iwagumi

Ce vad eu in fieare din cele doua abordari?
Pai Dutch-ul este o "gradina" luxurianta, bogata in culori si specii de plante. O putem asemana cu o mica gradina din fata casei (nu a blocului ), in care vrem sa crestem o mare varietate de plante cat mai speciale, pe care sa le aranjam cat mai frumos si de la care sa vrem sa fie cat mai sanatoase. Un tablou frumos, pe care e placut sa-l ai pe-aproape. Aici, arta consta in cresterea plantelor, in asigurarea dezvoltarii nu numai sanatoase ci si perfecte a fiecarei specii. Nimic rau aici. Pe de alta parte, imaginea poate fi destul de apasatoare (e o parere personala).

La iwagumi-ul japonez (as putea spune chiar al lui Amano, pentru ca, spre deosebire de treaba cu controller-ul de CO2, aici Amano chiar a facut primul pas) vad o reconstruire a unui peisaj terestru. Bineintels, aranjat, perfectionat, idealizat. De-aici vine acel calm pe care cel putin eu il simt cand vad un astfel de layout care nu mai este deloc apasator. Nu mai avem de-a face cu o "gradina" ci cu o intreaga vale sau munte, sau padure... Acesta nu mai este un simplu tablou, ci eu il vad ca si arta - arta in layout-ul in sine, nu numai in cresterea plantelor.

De ce sa permitem comentariile unui juriu asupra acvariilor? Pai... din cauza ca vorbim de arta si, odata creata si expusa, arta poate fi comentata. Nu vad absolut nicio problema. Cu atat mai mult cu cat putem sa nu fim de-acord. Daca nu dorim pareri, daca nu dorim sa fim judecati, atunci nu il aratam. Simplu. Dar cred ca in general, sunt multe de catigat din asta.

Totusi... ce informatii gasim pe web referitor la aceste "reguli" in crearea unor layout-uri mi se par gresite. Abordarea nu este buna pentru un concurs: nu poti sa iei un set de reguli, le aplici doar (fara sa incerci sa-ti aduci aportul in ceea ce priveste estetica) si sa speri la nush ce premiu. Daca tot o consideram arta (sau o consider), atunci hai sa plecam de la niste idei generale dar rezultatul sa fie al nostru. La fel cum nu poti sa faci o fotografie care sa intre in zona de arta numai avand un aparat bun si cunoscand tehnica de lucru.
Asta inseamna ca atunci cand suntem intrebati "da' de ce am pus treaba aia acolo? ca ... regula zice altfel", raspunsul (subliniez, dupa analizarea ideii!) va putea fi: pentru ca asa gasesc eu ca-i mai bine.

Diferenta dintre cele doua (numai si numai la nivel de layout) o vad mai simplu asa: tablou vs. arta.
Nu am nimic impotriva oricarei abordari dintre acestea, dar - cel putin momentan - pe mine ma atrage mult mai mult stilul "nature". O mica observatie: acvariul domnului Schneider nu intra in categoria Dutch. Cel putin eu nu-l vad acolo.

Mai departe: oricare din cele doua tipuri de mai sus nu sunt ceea ce vor sa fie! Nici unul nici altul nu reprezinta un "colt de natura", ci o utopie a naturii subacvatice (putin fortata exprimarea, stiu). De ce? Pai pentru ca asa ceva nu vedem in natura, nu exista. Cel putin nu sub apa. Asta nu inseamna ca trebuie sa crestem plantele la fel ca in natura, sa dorim sa arate la fel ca inmediul lor natural - asa ceva nu mi-ar placea.
Singurele acvarii cu adevarat naturale sunt cele biotop, dintre acestea cel mai des intalnite sunt cele de africani. Pe de alta parte, un acvariu biotop de scalari sau discusi () sau oscari sau ciclide americane sau africane mi se pare extraordinar fata de oricare din cele doua tipuri de plantat.

Cred ca ar fi foarte interesant un topic de genul Dutch vs. nature Aquarium.

dar nu pot sa nu observ ca si el e om…deci si el o mai zbarceste, ca in cazul acvariului facut cu ADA

Totusi, cred ca trebuie sa specificam ca afirmatia a fost facuta in 2007 (!) si mai trebuie sa specificam ca omul a recunoscut ulterior ca in momentul de fata, ADA este cel mai bun substrat. Asta nu inseamna nici pe departe ca substratul este perfect si ca nu are probleme... Si eu pot sa ma declar mare fan al lui.

Totusi pana cand nu vine cu o schema dovedibila in care sa spuna clar in ce valori si proportii specia x se inroseste si in care se inverzeste si de ce

Asta ma duce cu gandul la alta axioma: fiecare acvariu e diferit la nivel de intake si de consum de nutrienti. Si mai e o alta idee sustinuta de Dl Barr: testele pe care le folosim nu sunt nici pe departe destul de exacte pentru a sti fix cat macro avem acolo.

La final, o mica nota: nu stiu daca e corect sa spun urmatoarea informatie, nu stiu daca am voie, dar o spun: din cate stiu eu, fertilizantii lichizi de la ADA contin NH4. Extrem de putin, da' contin.


O zi buna si Paste fericit tuturor!
Radu

Multumesc mult pentru raspunsuri, le asteptam cu sufletul la gura sa zic asa .
Imi pare rau ca sunt monosilabic acum, dar revin cu forte proaspete dupa pelerinajul in patria sarmalutelor.

Sarbatori fericite.

Si daca tot suntem impreuna ,sa facem si pastele impreuna
Adica sa nu ne ciocnim ouale impreuna
Este cert ca Takashi Amano a revolutionat acvaristica de dupa acvariile de tip Olandez
ca sa nu spun si nu o spun cu rautate ca este in zi premergatoare sfinta, noi nici la acvariile olandeze nu am ajuns inca
Sau suntem citiva care se pot numara pe degete
Ca Tom Barr a revolutionat arta fertilizarii acvaristice (si aici trebuie sa-i dam CEZARULUI ce este al Cezarului)
El este cel care a facut primul pas eu il apreciez pentru asta .....dar atit
Mai departe am unele retineri, nu ca as fi eu "Marele rupt in cu.... al acvaristicii
Am multe de invatat de la TOM (barr,motanul, felix)
Dar si peste ocean unii incep sa imbunatateasca fertilizarea EI
Adica urmeaza pasul 2 sau 3
TOT asa ca Sandu vreau sa va spun si eu ceva din experienta mea proprie (mica ,mare) ...EXPERIENTA
Noi gresim fundamental cind incercam sa punem in acvarii plante din diverse regiuni geografice ale globului si cu nevoi diferite
In anii care i-i am in spate de acvaristica asa comunista cum este ea sau post decembrista
Am observat ca noi fortam adaptarea si existenta unor plante impreuna ,plante care intr-un final se adapteaza dar care ajung pina la urma sa nu scoata tot din ce pot ele da
Constrinse de nevoile celorlalte
Este clar ca aditia de NPK face mult bine in special plantelor firaraie
dar plante ca anubias ,microsorium ,etc o fortare de crestere nu este tocmai pe placul lor
Tot asa de clar este si ca fertilizarile cu NPK si mai nou cu NH4 nu sunt pentru un incepator in ale acvaristicii
si unul cu state vechi de plata in ale plantatelor si care nu isi cunoaste bine acvariul o poate da in bara rau
O alta observatie de a mea ( care cred ca am mai spus-o )
nevoile plantelor nu sunt constante in ale nutrientilor pe parcursul unei sapatmini sa zicem
O planta poate absorbi int-o zi mai mult sau mai putina hrana
DE CE eu nu am inca o explicatie
Si nici cercetatorii care au descoperit acest fenomen ,chiar daca lumina de peste zi este constanta
NU, Intra in calcul perioada de lumina ,umbra
Sa nu uitam ca in acvariile pe care le avem mai avem si pesti si creveti si melci alte variabile
De aceea eu as dori sa am 10 acvarii plantate ,fiecare acvariu cu planetele lui specifice nu amestecaturi de plante
Asa as putea sa vad exact nevoile grupului de plante
Sigur un acvariu va avea nevoie de mai mult NO3 de PO4 sau de K
Altul mai putin
Asa ca fertilizarea este o arta de mare finete ,particulara fiecarui acvariu si de ce nu in conformitate cu viziunea si preferintele fiecarui acvarist in parte
Hai sa bem un pahar de vin si sa ciocnim un ou

gengiskhan wrote:
Eu personal, vad doua tendinte principale in acvariile plantate de concurs:
- vechiul Dutch
- noul nature aquarium dus la extrem prin iwagumi

Scurt ca oricat ne place polemica si slava Domnului tot d`astea facem la intalniri, nu vreau sa schimb menirea topicului care avea la pornire subiectul fertilizare...
Nu am mai vazut de ani de zile un Dutch serios in concursuri. La ceea ce s-a dorit a se scoate din Nature va si greu ca fo` data un Dutch sa mai bata la cur un Nature. Unu e un concept vechi altul inca mai are viitor...cat? nu stiu...totusi il simt ca devine si asta cam predictibil...rutina dupa cum spuneam. Oricum s-au mai facut pe forum topicuri Dutch versus Nature. Concluzia chiar si a fanilor Dutch declarati ca mine este ca Naturele impresioneaza mai mult.

gengiskhan wrote:O mica observatie: acvariul domnului Schneider nu intra in categoria Dutch. Cel putin eu nu-l vad acolo.

Daca asta am lasat sa se inteleaga din ce am scris eu ...imi pare rau. Dar eu stiu ca nu am facut referinte legate de tipul acvariului...pate am eu o scapare undeva...arata-mi si o corectez. Totusi eu stiu ca am pomenit doar ca sunt un fun al curentului Dutch in contextul in care-i explicam lui clonitza ceva legat de un acvariu al lui Oliveira si atat ....fara sa spun ca cel a lui Schneider e Dutch. Aceasta preferintza mi-o justific strict prin faptul ca fiind un pasionat al plantelor fara sa ma pot debarasa de multe specii, stilul Dutch este mai putin restrictiv in aceast privita lasandu-mi posibilitate de a jongla cu speciile mai usor decat intr-un Nature clasic.

gengiskhan wrote:Totusi, cred ca trebuie sa specificam ca afirmatia a fost facuta in 2007 (!) si mai trebuie sa specificam ca omul a recunoscut ulterior ca in momentul de fata, ADA este cel mai bun substrat. Asta nu inseamna nici pe departe ca substratul este perfect si ca nu are probleme... Si eu pot sa ma declar mare fan al lui.

tocmai d`aia il si apreciez pentru ca e mare lucru se recunosti cand ai gresit

gengiskhan wrote:Asta ma duce cu gandul la alta axioma: fiecare acvariu e diferit la nivel de intake si de consum de nutrienti. Si mai e o alta idee sustinuta de Dl Barr: testele pe care le folosim nu sunt nici pe departe destul de exacte pentru a sti fix cat macro avem acolo.

Subscriu si eu la asta cu testele...chiar nevoit de desele analize pe care le-am facut la acvariul meu am testat diferite teste nu prea are importanta brand-ul...pe fiecare parametru monitorizat sunt unii sau altii mai performanti. Legat de "intake-ul unu acvariu"...cred ca ne departam un pic de subiect...pana sa ajungem si sa recunoastem (corect de altfel) ca in fiecare acvariu se consuma altfel trebuie sa stabilim cum si cat trebuie sa consume in medie o anume specie de plante. De pilda stim clar ca la Blyxa daca i se da sub 5 ppm de NO3 se buleste ....cam asa trebuie stiut la orice specie in sine. Cum sa spun ca sa ma fac inteles...de pilda stim cu totii ca daca suntem supusi unui efort mai mare bagam pe goarna mai mult ca sa facem fata efortului...dar in egala masura stim si ca putem sa stam cu degetul infipt unde nu am voie sa scriu si tot am un necesar zilnic de hrana calculat de unii mai destepti numiti nutritionisti. Ceea ce ii cer eu lui Barr si de fapt nu numai lui este sa stabilim niste limite de nutritie intr care planta functioneaza ok...apoi normal ca in functie de acvariu, intake si de consum de nutrienti printr-un sistem de fine-tuning ce tine de experienta fiecaruia dintre noi poti regla lucrurile in sensul consumurilor. Apoi observatiile directe legate de virarea spre o culoare sau alta in functie de un anumit nutrient...daca este asa.

gengiskhan wrote:La final, o mica nota: nu stiu daca e corect sa spun urmatoarea informatie, nu stiu daca am voie, dar o spun: din cate stiu eu, fertilizantii lichizi de la ADA contin NH4. Extrem de putin, da' contin.

asta nu poate decat sa ne bucure pe noi cei ce folosim fertilizantii lor...dar oare cat ajunge la tinta si cat este transformat in filtru caci din aceasta intrebare cheie cred ca a pornit raspunsul lui Schneider care a renuntat la filtru in cazul acelui acvariu.

gengiskhan wrote:O zi buna si Paste fericit tuturor!

...chiar asa. Paste fericit si in general acvariu.ro Ne mai vorbim si dupe...sper sa fiu relativ lucid

L.E. Vad ca a scris si Ginel cat compuneam eu. Nici eu nu cred ca astea sunt subiecte de joaca pentru incepatori.
Si da sunt foarte de acord si cu ce a scris despre paharelul de vin si ciocnitul de oua

nu stiu daca am voie, dar o spun: din cate stiu eu, fertilizantii lichizi de la ADA contin NH4. Extrem de putin, da' contin.

Parca Tom zicea pe undeva ca la modul asta ai voie sa o spui. Confirm si eu acest lucru. Si daca tot o spunem, mie cel putin, mi se pare corect sa precizez si sursa: Site-ul www.BarrReport.com - Articolul "Analysis of Liquid Fertilizers: the ADA Brighty Series".
Poate, la un moment dat, cineva va reusi sa il convinga pe Tom Barr sa ne lase sa traducem si publicam o parte din articolele alea interesante.
Si eu, ca si alt coleg mai devreme, imi cer scuze pentru exprimarea laconica. Desi ma mananca limba, mai multe dupa zilele sfinte.

Sarbatori cu bine.

P.S. Am modificat putin titlul topicului.

Referitor la faptul ca asiaticii dau informatii cel putin incomplete, mai am o observatie. Sau mai bine zis un scurt exemplu, noul meu nano: tot kh=3 garantat, facut din apa de RO si pastile KH+, volum efectiv 43 de litri de apa, CO2 2,5 bule pe secunda continuu, fara interventia controller-ului (trecut in modul doar-masurare). A rezultat un pH la sfarsitul zilei de 5,58. Da, e adevarat, pot fi diferente multe, printre care, eficienta reactorului, uptake-ul de CO2 etc, dar nici cu 3bps nu am ajuns la 5,2. Repet, e vorba de 43 de litri nu de 400. Argumentul cu substratul nu duce nicaieri. Din nou: stim kh-ul. Numai din cauza substratului nu scade pH-ul independent de kH.

gengiskhan wrote:Cred ca ar fi foarte interesant un topic de genul Dutch vs. nature Aquarium.

O controversa Dutch vs Nature aquarium va fi poate frumoasa, dar nu va duce la nimic bun, cred ca sunteti constienti. Ambele stiuluri tin de gust, de moda, cum ar veni si asta e un subiect sensibil. Ambele au frumusetea lor, ambele au gradul lor de dificultate, nici unul nu e de prost gust... desi parca sa zic ca stilul Nature e la un pas distanta. Mai exact la un obiect. Adaugati intr-un peisaj din ala o oita din aia mica, de la vreun breloc vechi, sau un bibelou mic reprezentand un cal sau o vaca. Se vor potrivi perfect in peisaj, dar noul ansamblu va fi cam de prost gust.

lazarginel wrote:Noi gresim fundamental cind incercam sa punem in acvarii plante din diverse regiuni geografice ale globului si cu nevoi diferite

E adevarat ca e nepotrivit sa punem in acelasi bazin plante cu nevoi diferite, dar e un lucru pe care il vom face in continuare, din pacate, pentru ca nu putem avea toti acvarii biotop. E un lucru pe care nu multi il pricep, si dintre acestia, si mai putini il iau in calcul. E ca si cum i-ai zice unui fumator ca nu e sanatos sa fumeze. Aproape sigur el stie deja asta, si totusi va continua sa fumeze. Nu intotdeauna ajuta sa stii. Nu intotdeauna informatia inseamna putere.

lazarginel wrote:Tot asa de clar este si ca fertilizarile cu NPK si mai nou cu NH4 nu sunt pentru un incepator in ale acvaristicii

Aia cu NH4, da, de acord ca nu e pentru incepatori si nici pentru multi dintre avansati. Dar fertilizarea cu NPK eu cred ca e un sine qua non cu conditia ca incepatorul respectiv sa inteleaga si restul parametrilor, sau macar importanta luminii si a CO2-ului. Altfel e nasol. Eu cand zic metode de fertilizare cu NPK nu ma refer neaparat la EI, dar dau acest exemplu pentru ca la asta ma pricep mai bine si pentru ca e cea mai usoara. De altfel, pe site-ul autorului, cantitatile sunt date in lingurite si linguri nu ppm si mg. Daca veneam aici cu asa ceva ma calcau in picioare razand, elderii. In fine. Ideea era ca exista si metode de fertilizare cu macro usor de aplicat, cu conditia sa inteleaga lumea cum e si cu CO2-ul.


Revenind on-topic, Sandu a adus in discutie o problema la care ma gandisem si eu initial, dar nu am luat-o prea mult in considerare. Fertilizarea cu amoniac intr-un acvariu ciclat se va face destul de greu. In afara de problemele de toxicitate, de atentia pe care trebuie sa o acordam aciditatii, mai avem o problema. Intr-un acvariu ciclat, matur, amoniacul respectiv va fi foarte repede transformat de bacterii in nitriti si mai apoi in nitrati. Asa ca daca nu vom opri filtrul un timp, nu stiu cat de eficace va fi NH4-ul respectiv, pentru ca nu vom face, de fapt, decat sa dam plantelor mai mult nitrat, indirect. Un fel de nitrat retard. . Pe de alta parte multe bacterii nitrificatoare se afla si pe substrat, pe plante si pe alte obiecte din acvariu. Chiar si cu filtrul oprit, o parte din NH4 va fi transformat in NO3, in cele din urma.

Mmmm, ceea ce ma face sa ma gandesc ca s-ar putea ca RSV sa aiba dreptate si sa nu fie NH4 solutia ci o mare cantitate de PO4. Poate nu neaparat o ratie, dar cumva mai mult cantitativ. Problema e ca asa, daca ai si 1-2 fire de cianobacterii e o solutie sigura sa devina prolifice.

Deci? NH4 sau PO4?

Trebuie sa va spun ca multe alte forumuri poate mai "dense" decat al nostru (straine evident) nu au ajuns la nici un rezultat pe aceasta problema. Si aici includ si BarrReport.
Nimeni nu are un experiment sau o realizare repetabila in acest sens. Fiecare si-a inrosit plantele intr-un fel sau altul, dar cand a incercat sa experimenteze cu parametri controlati, ca sa dea un raspuns la problema, nu a obtinut rezultate consistente. Sau daca a furnizat niste date, experimentul nu a putut fi reprodus si de altii cu succes. Cel putin nu din cate stiu eu.
Sper ca aceasta fraza sa nu descurajeze pe nimeni sa participe la discutii.

Toate cele bune.

Totusi Val ai putea avea dreptate cu NH4 intr-o masura, daca tin bine minte in momentul in care in care am schimbat fertilizarea lichida JBL cu ADA Step, chiar daca plantele erau rosii au capatat o culoare mai accentuata,oare din cauza cantitati minimale de NH4?!

Deci? NH4 sau PO4?

Ca sa incurc si mai tare treburile eu cred ca NO3
Prin titlul topicului ai atins un punct foarte important la acest capitolul al culorilor plantelor, adica N dupa parerea mea, asta e inculpatul. Dn ce am observat in acvariul meu eu cred ca, cantitatea de no3 are un rol mai important in culorile plantelor decat po4, in sensul ca (cel putin ce am observat in acvariile mele dea lungu' timpului):
-pentru mine testul de no3 il reprezinta Blyxa,adica la valori mici de no3,maxim 10 ppm(valorii testate) capata o culoare ruginie,cu cat no3 scade cu atat apare mai mult rosu,la valori foarte scazute 0-5 ppm,incepe sa prinda un rosu gen R.macranda insa cresterea ii este afectata vizibil, crestere mult mai inceata si dimensiuni mai mici(asta indiferent de valoare po4),la fel in cazul celorlalate plante,culorile se intensifica odata cu valoarea scazuta de no3 ,insa se observa clar cresterea afectata de limitarea no3.

In legatura cu inrosirea plantelor in cazul replantarilor,taierilor etc..lucru observat si la mine.
Nu cred ca nh4 eliberat in apa are rol in inrosire,ci limitarea N,adica odata cu taierea si replantarea, planta are nevoie de cateva zile pentru formarea noi radacini,fixare,acomodare,stres...etc..timp in care N este limitat,lucru ce determinata aparitia culorilor, odata cu formarea radacinilor N este preluat din substrat iar culorile scad in intensitate.
O alta observatie in cazul unor blyxe dintr-o tufa uriasa,multi din pui aveau radacinile in masa apei(no3 era catre 0-5 ppm) culoarea acestora era rosiatica,chiar langa aceasta tufa erau fire noi de blyxa plantate ,radacini bine formate in substrat ,culoarea acestora era verde-galbui fapt de ce arata ca isi luat N din substrat.

Deci sa nu ma mai repet, pentru mine N are valoarea importanta(la fel si pentru tine daca ai numit topicul in felul acesta, insa ai plecat pe varianta cu NH4 ) astfel pentru colorarea plantelor este nevoie de o valore cat mai mica de no3 insa sa nu afecteze cresterea plantelor(valorea optima care am exerimentato ar fi 5-10 ppm-no3 iar po4 1,5-2 ppm) intre aceste valori am obtinut cele mai frumoase cresteri si culori, cresteri apropiate ca si in cazul unui EI mediu(l-am folosit in trecut).
Un alt lucru pentru care sustin acest tip de fertilizare si aceste valori este mitu' acela cu distanta internodala, adica circulau niste zvonuri cum ca distanta internodala mare s-ar datora lipsei de lumina sau cantitatea de co2 prea mica(cum ca plantele tind sa creasca spre suprafata unde ar gasii co2 mult visat, niste aburelii dupa mine) ,tot in cazul valorilor descrise mai sus am obtinut cele mai mici distane internodale( in cazul in care no3 crestea si po4 scadea disantele cresteau vizibil),as putea sa continuii la fel si cu cantitatea de co2 din apa, cum ca este prea putina daca se tine cont de tabelul ph-kh..

Tot ce am descris sunt observatii si experiente PERSONALE, incercate in acvariile mele de aproximativ 1 an,in viitorul apropiat (momentan acvariul mare este la ciclat ) sper sa imi sustin in continuare ideile si sa revin si cu o descriere detaliata si poze.

Ma bucur ca INCA sunt cativa pasionati cu adevarat intre ale' plantelor .

Numai bine.

RSV wrote:Ca sa incurc si mai tare treburile eu cred ca NO3
Prin titlul topicului ai atins un punct foarte important la acest capitolul al culorilor plantelor, adica N dupa parerea mea, asta e inculpatul. Dn ce am observat in acvariul meu eu cred ca, cantitatea de no3 are un rol mai important in culorile plantelor decat po4, in sensul ca (cel putin ce am observat in acvariile mele dea lungu' timpului):
-pentru mine testul de no3 il reprezinta Blyxa,adica la valori mici de no3,maxim 10 ppm(valorii testate) capata o culoare ruginie,cu cat no3 scade cu atat apare mai mult rosu,la valori foarte scazute 0-5 ppm,incepe sa prinda un rosu gen R.macranda insa cresterea ii este afectata vizibil, crestere mult mai inceata si dimensiuni mai mici(asta indiferent de valoare po4),la fel in cazul celorlalate plante,culorile se intensifica odata cu valoarea scazuta de no3 ,insa se observa clar cresterea afectata de limitarea no3.

Pai da. Se pare ca in majoritatea cazurilor, limitarea N duce la o inrosire mai accentuata a plantei. Motivele pentru care se intampla asta pot fi mai multe. Am gasit in literatura cateva, care mai de care mai plauzibil. Adevarul e insa ca nimeni nu a reusit sa intrebe plantele de ce se inrosesc si de ce nu se inrosesc in anumite conditii.
Doar ca rostul acestui topic, dupa cum spune si titlul lui, este ignorarea acestei metode. Nu ne intereseaza culoarea obtinuta prin limitarea N-ului. Am plecat de la ipoteza "azot nelimitativ" (adica din belsug), asa cam la un target de 30-40 ppm, sa zicem. Adica e ca si cum as zice ca stiu ca daca nu hranesti un om, el va slabi incet-incet. E atat de clar.

Pana aici cam stim cum se misca treburile. De aici incolo pleaca discutia.

Toate cele bune.