Salut! Realizez cu imprimanta mea 3D structuri Gyroid deschise, care pot fi folosite ca adapost pentru copepode in refugiu sau sump, dar si ca suport pentru colonizarea bacteriilor implicate in filtrarea biologica.

Canalele interconectate ofera o suprafata mare intr-un volum compact, permit circulatia apei si creeaza spatii in care copepodele se pot adaposti si inmulti.

Le pot realiza la comanda, in diferite forme si dimensiuni, adaptate spatiului disponibil in acvariul vostru. Folosesc PETG, un material in potrivit pentru utilizarea in acvarii.

Ideea este o alternativa printata 3D la medii precum Siporax sau MarinePure, fara a presupune aceeasi porozitate sau performanta biologica.

Daca va intereseaza, imi puteti trimite dimensiunile dorite.

Interesant,recunosc ca nu ma pricep absolut deloc la aceasta tehnologie,insa o intrebare tot am,daca exista posibilitatea printarii dintr-un polimer biodegrabil (gen Polyhydroxyalkanoat-ca cel din biopeletii pentru reactoare),care sa ofere si carbon organic pentru bacterii,ar rezolva doua probleme deodata .

Teoretic filamentul PLA (acid polilactic) corespunde. Cred ca e diferit de cel folosit in medicina si ambalaje pentru mincare. Producatorii spun ca e biodegradabil. A fost folosit in mai multe acvarii si rezista cu succes se pare de citiva ani. Sint folosite de destul de putin timp si in acvaristica (imprimantele 3D au devenit mult mai accesibile ca pret in ultimii 3-5ani, modelele mai simple si acceptabile ca performante ajungind la preturi sub 1500lei fata de modelele din 2018-2019 care erau citeva mii de dolari).

Imprimarea 3D tip FDM (Field Deposit Material) presupune extrudarea si dozarea precisa a unui polimer termoplastic (care poate fi "topit" de mai multe ori) printr-o duza incalzita (polimerul e livrat uzual sub forma de filament cu diametru de 1,75mm). Capul de extrudare e plimbat stinga-dreapta, inainte-inapoi si in sus deasupra unei placi pe care se lipeste materialul termoplastic. Obiectul printat are de obicei o precizie de 0,05-0,15mm (sau mai buna) pe toate dimensiunile.

Timpul de tiparire depinde foarte mult de marimea si structura obiectului - intre citeva zeci de minute si zile.

Filamentul se gaseste in citeva zeci de culori. Exista si tipuri de filament care rezista fara probleme sub cerul liber. PLA se inmoaie la 50-55 de grade Celsius. La ora actuala exista imprimante care pot folosi 4 culori sau 4 tipuri de filament diferite (au 4 capete de tiparire). La imprimantele care se gasesc uzual pe piata dimensiunile maxime ajung de obicei in jur de 256x256x256mm.

Exista si alte tipuri de imprimare 3D la preturi acceptabile - inclusiv cu pulberi metalice, dar la astea preturile sint astronomice la nivel de amator.

Descrierea e generica si foarte scurta. La imprimantele FDM filamentul PLA e cel mai utilizat material - e cel mai usor de tiparit, dar se degradeaza destul de repede in exterior.

Danila wrote:Interesant,recunosc ca nu ma pricep absolut deloc la aceasta tehnologie,insa o intrebare tot am,daca exista posibilitatea printarii dintr-un polimer biodegrabil (gen Polyhydroxyalkanoat-ca cel din biopeletii pentru reactoare),care sa ofere si carbon organic pentru bacterii,ar rezolva doua probleme deodata .

Da, exista materialul PLA Pure, care e safe pentru a tine alimente in el, si intradevar e biodegradabil, dar nu am vazut vreun studiu legat de beneficiul biodegradarii in acvarii.

Nu am reusit sa gasesc vreodata asa ceva. Exista doar citeva postari prin forumuri si FB despre PLA in acvaristica. Oricum ce e bun pt. ambalarea alimentelor nu are nici o problema daca e mentinut in acvariu. Totusi nu imi amintesc sa fi vazut ceva despre acvariile marine (e adevarat ca nu ma intereseaza saratelele - deci nu prea le urmaresc decit pe aici).

Am gasit ceva despre degradarea PLA care sustine ca se face la 40-50 de grade Celsius folosind un anumit tip de bacterii - fara sa le denumeasca. Cica dureaza citeva luni. Scaderea temperaturii sub 35 de grade duce aproape la incetarea degradarii PLA.

Cred ca ar trebui ca infill-ul Gyroid sa il duci la peste 60-70% cu coditia ca sa ramina cu porii deschisi ca sa poata circula apa. Asta ca sa maresti si mai mult suprafata de contact cu apa. Principarele caracteristici la materialele de fitrare biologica sint porii deschisi si suprafata foarte mare de contact. Nu stiu ce e valabil pt. copepode care sint mult mai mari decit bacteriile care realizeaza ciclul azotului.

E posibil ca solutia ta sa fie buna doar pt. copepode cit timp siporax are preturi aceeptabile. Ai multi acvaristi si magazine in Cluj ca sa poti face un test pe linga tine si in apa dulce.

LE: Cred ca postul tau ar sta mai bine la atelier - filtrarea in pat fluidizat e folosita si la apa dulce.