Indiferent de alte conditii, am intre larvele de discus intotdeauna unele care nu-si umple vezica cu aer si nu se pot mentine in masa apei decät inotänd din greu. Aer au destul! Unele si-o umplu dupä 2-3 säptämini.
A observat cineva fenomenul la alti pesti? Cunoaste sau bänuieste cineva cauza?

Carja Ioan wrote:Indiferent de alte conditii, am intre larvele de discus intotdeauna unele care nu-si umple vezica cu aer si nu se pot mentine in masa apei decät inotänd din greu. Aer au destul! Unele si-o umplu dupä 2-3 säpentruämini.
A observat cineva fenomenul la alti pesti? Cunoaste sau bänuieste cineva cauza?

ce fel de apa folosesti

Larve din astea am observat si eu. N-am reusit sa fac legatura intre numarul lor si conditiile din acvariu (temperatura, debit de aer .......). La ultima depunere mi-a iesit o singura larva din asta. Interesant este ca din cauza pozitiei in care sint nevoiti sa inoate de mici, dupa 2-3 saptamini (chiar mai repede) coloana vertebrala se indoaie formind un unghi la vreo 2 mm de coada. Foarte ciudat e ca uneori isi revin .

Am mai observat la vivipari fenomenu'.
La multe specii de killie este foarte enervant fenomenu'. Puilor li se spune belly-sliders. Detinatorii de killie nu cunosc cauza, unii chiar dupa 50 ani de experienta. Se presupune ca e ceva in legatura cu conditiile cit stau icrele in faza uscata. Cica au fost capturati si in natura kiliie-belly. Presupun ca la discusi cauza e alta.


P.S. Apa la mine are duritatea 1.

In bazinele de reproducere am intre 95 si 400 µS/cm=3-12°dGH, PH6,4-7,5 apä din osmozä cu turbä granulatä in amestec cu apä potabilä. Intr-o vreme aveam impresia cä-i din cauzä cä au burtile prea pline si nu rämäne loc ptr. vezicä, dar se äntämplä si la cei care mänäncä mai putin, si la cei pe care-i las sä-i creascä pärintii, in apä durä, moale, acidä sau alcalinä, la diferite perechi, ani dea rindul. Acum sänt 50% loviti de soartä, dupä ce-au pierit 2 generatii consecutiv in primele 3 zile dupä eclozare, probabil din cauzä cä le-am dat la pärinti larve negre dintr-o sursä necunoscutä. S-am mai si cumpärat 20 kg. Mä pot späla pe cap cu ele! Le dau la ratze.

Carja Ioan wrote:In bazinele de reproducere am intre 95 si 400 µS/cm=3-12°dGH, PH6,4-7,5 apä din osmozä cu turbä granulatä in amestec cu apä potabilä. Intr-o vreme aveam impresia cä-i din cauzä cä au burtile prea pline si nu rämäne loc ptr. vezicä, dar se äntämplä si la cei care mänäncä mai putin, si la cei pe care-i las sä-i creascä pärintii, in apä durä, moale, acidä sau alcalinä, la diferite perechi, ani dea rindul. Acum sänt 50% loviti de soartä, dupä ce-au pierit 2 generatii consecutiv in primele 3 zile dupä eclozare, probabil din cauzä cä le-am dat la pärinti larve negre dintr-o sursä necunoscutä. S-am mai si cumpärat 20 kg. Mä pot späla pe cap cu ele! Le dau la ratze.

ce pot sa-ti spun e doar sa-ti impart din experienta mea cele mai bune rezultate 90% am obtinut cu urmatoarea reteta :
dg 0,5 pina la 1,5
kh 0,5 pina la 1 maxim
ph 4,5 pina la 5,5 nu am lucrat cu turba ca scade orcum
filtru bacteriologic de 35 l material filtrant care sa contina si carbune activ
preschimbat la maxim 2 luni
cantitatea de apa schimbata in functie de ph odata la 3 zile maxim 65%
curatenia nu chiar riguroasa ajuta mult filtrul, dupa parerea mea nu hrana este de vina ci calitatea apei, indeosebi duritatea, am lucrat si eu cu apa osmozata pura si ma-m palit de aceleasi probleme se pare ca nu le place o apa prea distilata ,im-i lipseste TDS-ul ca sa-ti pot spune mai precis de nitriti nici vorba nu au ce cauta acolo la cea mai mica cantitate de nitriti mor puii

gogolanu wrote:cele mai bune rezultate 90% am obtinut cu urmatoarea reteta :
dg 0,5 pina la 1,5
kh 0,5 pina la 1 maxim
.......
dupa parerea mea nu hrana este de vina ci calitatea apei, indeosebi duritatea, am lucrat si eu cu apa osmozata pura si ma-m palit de aceleasi probleme se pare ca nu le place o apa prea distilata

Eu nu folosesc apa osmozata. Asa vine la robinet cu GH=1 (testu' schimba culoarea la prima picatura) si KH=0 (testu' nu indica nimic). Lacu' de acumulare e undeva la inaltime. Apa e foarte buna si are mereu aceeasi duritate. De ce uneori apar pui din astia si alteori nu, ramine un mister pentru mine.

Eu cred ca are legatura cu starea generala a parintilor. Exista perioade cand nu sunt tocmai in apele lor...se simt stresati, mancarea nu contine toate mineralele de care au nevoie, caracteristicile apei nu le convin. Toate aceste elemente cred eu ca influenteaza calitatea icrelor.

Marele Alb

Äntr-un (sau, "Pe un"), cum e corect?, forum german se afirmä c-ar apärea problema in urma prezentei nitritului in apa-n care eclozeazä larvele. Eu am fost convins cä filtrul folosit ar fi destul de eficient. Acum va trebui sä verific ipoteza mai amänuntit. Dupä cät de relaxat respirä pestii ar trebui sä fie suficient oxigen in apä si pentru bacterii. Filtrul este un burete relativ fin, de 40 x 12 x 12 cm, cu bule de aer, "bolborositor", äntr-un bazin de 50 x 50 x 50cm, cca. 100 de litri. Än afarä de astea nu-i hränesc excesiv si schimb, in afarä de schimburile normale, cam 30% din apä änaintea depunerii, cu apä din osmozä trecutä prin turbä, än amestec cu apä de la reteaua de distributie. Am observat deformarea coloanei vertebrale mentionatä, la unii mai pronuntatä, la altii mai putin. Ah, ce mai voiam neapärat sä mai aflu,: se mai simte gustul "resturilor alimentare" parasutate än lacul de acumulare de cätre ciorile care-l survoleazä, in apa de la robinet? Dacä mai apar si la urmätoarea generatie "grei", äi separ ca sä väd cäti ä-si revin si cum se comportä in cursul vietii cä dacä se transmite "greutatea" la urmasi äi selectez cät mai din timp, pe la 1/2, pänä la 2 säptämäni, ca sä n-apuce sä-si revinä si, eventual sä fie integrati intre reproducätori, dar poate cä ar fi mai simplu sä fie eliminati din capul locului. Voi ce ziceti?

gogolanu

Dacä mä gändesc än ce apä eclozeazä äia mici än apele lor natale, nu toti, dar unii, e clar cä ai motive intemeiate sä le-o faci asemänätoare. Pe de altä parte unii "studiati" afirmä importanta deosebitä a prezentei calciului in procesul fecundärii icrelor. Nestiind ce duritate asigurä o cantitate suficientä de calciu prefer eu, sä n-o scad sub 3°dGH. Altii merg si mai departe si eliminä carbonatii cu totul, cu ajutorul diferitor acizi. (fosforic). Multi dintre noi stim cä bioxidul de carbon din atmosferä, ca si cel expirat de cätre bacteriile din filtrele biologice se disolvä usor in apä, unde reactioneazä cu carbonatii producänd acidul carbonic, deci, äncä un motiv important pentru care prefer eu, sä nu scad dGH sub 3°, cel putin atäta timp cät, fiind la muncä, nu pot urmäri schimbärile in aciditatea apei, mai ales cä sonda PH indicä valori dince än ce mai gresite si reactioneazä din ce än ce mai äncet la schimbäri in aciditate, cu cät se apropie duritatea de 0°dGH. Deja la 20 µS/cm se adaugä cäte 3ml KCL 3 mol la fiecare 100ml de apä mäsuratä pentru a obtine indicatii cät de cät folositoare. Abordänd tema "cärbune filtrant", pot doar sä mä pläng cä, datä fiind marea de minciuni in care ne ineacä marea majoritate a producätorilor si comerciantilor, e lamentabil cä nu s-a gäsit cineva din rändul celor care-s nevoiti sä-l foloseascä, sä cerceteze eficacitatea sortimentelor cunoscute. Mä äntreb dacä cei care-l folosesc sänt än temä cu faptul cä o datä incärcat complet, (cum afläm cänd e äncärcat?) cärbunele äncepe sä dea mediului filtrat inapoi ceea ce-a filtrat. Ca sä nu mai vorbim de faptul cä, pentru o absorbtie eficientä, viteza cu care trece apa peste cärbune trebuie sä fie aproape insesizabilä asa cä nu-i tot una unde si cum äl folosim. Sänt revoltat pentru cä am äncercat sä elimin albastru de metil dintr-un bazin, cu cäbune la care se fäcuse o reclamä pompoasä. Am pus 2 litri de cärbunele äntr-un cilindru si am läsat apa sä curgä prin el aproape picuränd äntr-un pahar ca sä pot compara culoarea cu cea din bazin. Rezultatul? Nici o diferentä! Dupä 24 de ore mai erau doar resturi putine din substantä. Se adunase toatä än filtrul biologic, cu urmärile de usor de bänuit. Apa purä? Ce-i drept, än naturä pare sä functioneze dar eu n-as ändräzni sä-mi tin selectatii än asa ceva. Nitrit? Inamicul public Nr. 1.

Alina_g

Räspunsul ä-mi pare evaziv si totodatä extrem de exact. Aceste cauze nu se pot exclude pentru cä nu se pot verifica, numai cä eu as dori s-o rezolv cumva. Nu pot accepta prea mult timp 50% "larve grele"

Oricum, vä mutumesc la toti pentru contributia binevoitoare.

Carja Ioan wrote:Marele Alb

Äntr-un (sau, "Pe un"), cum e corect?, forum german se afirmä c-ar apärea problema in urma prezentei nitritului in apa-n care eclozeazä larvele. Eu am fost convins cä filtrul folosit ar fi destul de eficient. Acum va trebui sä verific ipoteza mai amänuntit. Dupä cät de relaxat respirä pestii ar trebui sä fie suficient oxigen in apä si pentru bacterii. Filtrul este un burete relativ fin, de 40 x 12 x 12 cm, cu bule de aer, "bolborositor", äntr-un bazin de 50 x 50 x 50cm, cca. 100 de litri. Än afarä de astea nu-i hränesc excesiv si schimb, in afarä de schimburile normale, cam 30% din apä änaintea depunerii, cu apä din osmozä trecutä prin turbä, än amestec cu apä de la reteaua de distributie. Am observat deformarea coloanei vertebrale mentionatä, la unii mai pronuntatä, la altii mai putin. Ah, ce mai voiam neapärat sä mai aflu,: se mai simte gustul "resturilor alimentare" parasutate än lacul de acumulare de cätre ciorile care-l survoleazä, in apa de la robinet? Dacä mai apar si la urmätoarea generatie "grei", äi separ ca sä väd cäti ä-si revin si cum se comportä in cursul vietii cä dacä se transmite "greutatea" la urmasi äi selectez cät mai din timp, pe la 1/2, pänä la 2 säpentruämäni, ca sä n-apuce sä-si revinä si, eventual sä fie integrati intre reproducätori, dar poate cä ar fi mai simplu sä fie eliminati din capul locului. Voi ce ziceti?

gogolanu

Dacä mä gändesc än ce apä eclozeazä äia mici än apele lor natale, nu toti, dar unii, e clar cä ai motive intemeiate sä le-o faci asemänätoare. Pe de altä parte unii "studiati" afirmä importanta deosebitä a prezentei calciului in procesul fecundärii icrelor. Nestiind ce duritate asigurä o cantitate suficientä de calciu prefer eu, sä n-o scad sub 3°dGH. Altii merg si mai departe si eliminä carbonatii cu totul, cu ajutorul diferitor acizi. (fosforic). Multi dintre noi stim cä bioxidul de carbon din atmosferä, ca si cel expirat de cätre bacteriile din filtrele biologice se disolvä usor in apä, unde reactioneazä cu carbonatii producänd acidul carbonic, deci, äncä un motiv important pentru care prefer eu, sä nu scad dGH sub 3°, cel putin atäta timp cät, fiind la muncä, nu pot urmäri schimbärile in aciditatea apei, mai ales cä sonda PH indicä valori dince än ce mai gresite si reactioneazä din ce än ce mai äncet la schimbäri in aciditate, cu cät se apropie duritatea de 0°dGH. Deja la 20 µS/cm se adaugä cäte 3ml KCL 3 mol la fiecare 100ml de apä mäsuratä pentru a obtine indicatii cät de cät folositoare. Abordänd tema "cärbune filtrant", pot doar sä mä pläng cä, datä fiind marea de minciuni in care ne ineacä marea majoritate a producätorilor si comerciantilor, e lamentabil cä nu s-a gäsit cineva din rändul celor care-s nevoiti sä-l foloseascä, sä cerceteze eficacitatea sortimentelor cunoscute. Mä äntreb dacä cei care-l folosesc sänt än temä cu faptul cä o datä incärcat complet, (cum afläm cänd e äncärcat?) cärbunele äncepe sä dea mediului filtrat inapoi ceea ce-a filtrat. Ca sä nu mai vorbim de faptul cä, pentru o absorbtie eficientä, viteza cu care trece apa peste cärbune trebuie sä fie aproape insesizabilä asa cä nu-i tot una unde si cum äl folosim. Sänt revoltat pentru cä am äncercat sä elimin albastru de metil dintr-un bazin, cu cäbune la care se fäcuse o reclamä pompoasä. Am pus 2 litri de cärbunele äntr-un cilindru si am läsat apa sä curgä prin el aproape picuränd äntr-un pahar ca sä pot compara culoarea cu cea din bazin. Rezultatul? Nici o diferentä! Dupä 24 de ore mai erau doar resturi putine din substantä. Se adunase toatä än filtrul biologic, cu urmärile de usor de bänuit. Apa purä? Ce-i drept, än naturä pare sä functioneze dar eu n-as ändräzni sä-mi tin selectatii än asa ceva. Nitrit? Inamicul public Nr. 1.

Alina_g

Räspunsul ä-mi pare evaziv si totodatä extrem de exact. Aceste cauze nu se pot exclude pentru cä nu se pot verifica, numai cä eu as dori s-o rezolv cumva. Nu pot accepta prea mult timp 50% "larve grele"

Oricum, vä mutumesc la toti pentru contributia binevoitoare.

chestia cu deformarea coloanei eu cred cai datorita consanggenizarii dupa atitea rinduri produsi intre frati si la om e aceiasi chestie ies tembeli animalele din jungla au modul lor se a se feri sa faca intre frati,etc.
In legatura cu greii eu iti dau un test facut de mine am lucrat cu o pereche redroial si un diamond,am rudicat duritatea fixa de la 0 pina la 18 dg la 0 dg au aparut 100%greii si au murit toti la 3dg ok 75% buni si in continuare scad ca numar pina la 11 dg mai in sus nu mai ies in tot acest timp kh a fost 0,5 ph 5,5 iar de aicea am dedus ce am scris mai sus.
Eu sunt convins ca nici la iei in natura nu ies toti.
In legatura cu carbunele ai dreptate eu am tot cumparat de la diferite firme si la test nu era bun(testul,pui carbune intr-un pahar o linngura, pui apa si citeva picaturi de albastru metil daca intr-un minut nu e limpede nu e bun, si ca atare am cumparat direct de la producator Romcarb Buzau)
acesta isi pierde eficacitatea si daca il lasi in aer neinchis,de aicea probabil cel ce se afla in comert nu mai e bun cine stie cit a stat prin depozite.
am intr-un filtru unul care merge din decembrie azi ia-m facut testul si inca e bun (o sa-ti comunic cit tine).
dupa parerea mea it-i mai ies grei din cauza ca folosesti turba , daca carbunele ar fi fost bun in 2 ceasuri nu mai aveai turba in bazin.
Pe tema asta it-i mai dau o experienta.Am lucrat cu Inesi si axerold,am inceput reproducerile cu putina turba adaugata cu cit cresteam cantitatea de turba adaugata in apa de reproducere esau tot mai multi grei pina am ajuns la 95% grei (aceia care nu sia putut lua bula de aer).
Din cite am observat eu la discusi daca totul e ok nu vin sus sa-si ia acea bula de aer, dupa parerea mea asta se formeaza in timpul cresterii.

Carja Ioan wrote:eventual sä fie integrati intre reproducätori, dar poate cä ar fi mai simplu sä fie eliminati din capul locului. Voi ce ziceti?

Ar fi foarte interesant de scos niste pui de la niste din astia care au fost "grei" si si-au revenit. Spatiu sa ai sa-i cresti separat.

In legatura cu eliminarea lor de mici: cred ca e singura solutie de bun simt pentru cei care nu-si revin in 2-3 saptamini. Daca in 2-3 saptamini nu iau aer, asa ramin pe veci . Se mai chinuie 1-2 luni si apoi mor.

gogolanu wrote:chestia cu deformarea coloanei eu cred cai datorita consanggenizarii dupa atitea rinduri produsi intre frati

Eu ma refeream la deformarea coloanei puilor grei. Se nasc normali si apoi li se deformeaza din cauza pozitiei pe care sint nevoiti sa o aiba si din cauza ca dau non-stop si foarte repede din coada.

gogolanu wrote:am rudicat duritatea fixa de la 0 pina la 18 dg la 0 dg au aparut 100%greii si au murit toti la 3dg ok 75% buni si in continuare scad ca numar pina la 11 dg mai in sus nu mai ies in tot acest timp kh a fost 0,5 ph 5,5 iar de aicea am dedus ce am scris mai sus.

Interesanta experienta. Ciudat e ca la mine apar puii grei in proportii diferite la aceeasi duritate (si aia fixa si aia temporara). Nu folosesc turba. De fapt nu folosesc absolut nimic. Doar apa de la robinet.

MARELE ALB wrote:

Carja Ioan wrote:eventual sä fie integrati intre reproducätori, dar poate cä ar fi mai simplu sä fie eliminati din capul locului. Voi ce ziceti?

Ar fi foarte interesant de scos niste pui de la niste din astia care au fost "grei" si si-au revenit. Spatiu sa ai sa-i cresti separat.

In legatura cu eliminarea lor de mici: cred ca e singura solutie de bun simt pentru cei care nu-si revin in 2-3 saptamini. Daca in 2-3 saptamini nu iau aer, asa ramin pe veci . Se mai chinuie 1-2 luni si apoi mor.

gogolanu wrote:chestia cu deformarea coloanei eu cred cai datorita consanggenizarii dupa atitea rinduri produsi intre frati

Eu ma refeream la deformarea coloanei puilor grei. Se nasc normali si apoi li se deformeaza din cauza pozitiei pe care sint nevoiti sa o aiba si din cauza ca dau non-stop si foarte repede din coada.

gogolanu wrote:am rudicat duritatea fixa de la 0 pina la 18 dg la 0 dg au aparut 100%greii si au murit toti la 3dg ok 75% buni si in continuare scad ca numar pina la 11 dg mai in sus nu mai ies in tot acest timp kh a fost 0,5 ph 5,5 iar de aicea am dedus ce am scris mai sus.

Interesanta experienta. Ciudat e ca la mine apar puii grei in proportii diferite la aceeasi duritate (si aia fixa si aia temporara). Nu folosesc turba. De fapt nu folosesc absolut nimic. Doar apa de la robinet.

probabil ca nu te referi la discusi ci la alte specii

gogolanu wrote:probabil ca nu te referi la discusi ci la alte specii

De discusi vorbesc. Dupa cum spuneam apa de la robinet are GH=1 in Baia Mare.