De citeva ,saptamini am o idee in cap
Pe linga sutele de litri de vin ,bere ,tuica ,
Deci despre ce este vorba
Am in plan ca in aceasta vara o data cu schimbarea substratului din acvariul meu
Am DENNERLE dar nu sunt DELOC multumit de el
Nu arata mare lucru
Asa ca m-am gindit la urmatorul proiect :
Vreau ca fundul acvariului sa-l impart in mai multe patratele
Bucati de sticla, de diferite lungimi in functie de planta dar cu inaltimea cu 1 centimetru mai mica decit a substratului total
In asa fel Plante ca Echinodorus,Cryptocorine
Plante care dezvolta radacini mari
Sa poata fi limitate la cresterea radacinilor
Astept parea tuturor
De la al" cu tita in gura pin "la al" cu barba sura
Daca in conceptia dumneavoastra acest proiect ar fi viabil
Si dac nu de ce ?
Sa va spun motivele mele pro
Un acvariu cu fundul impartit in patratele are urmatoarele avantaje :
1 .In caz ca vrei sa faci o fertilizare o poti face separat pe fiecare planta in parte si poti urmari evolutia fiecarei plante
2. Poti pune soluri diferite in diferite patratele
3. Daca vrei sa schimbi solul la o planta ,o poti face pe patratica ei fara sa deranjezi alte plante
Mai ales la echinodorusi cind vrei sa-l scoti daca nu-i tai radacinile distrugi tot substratul
4.Plante cu radacini mari (Echinodorus Cryptocoryne) se vor limita la spatiul pe care il au
In asa fel radacinile lor nu se vor impinzi peste tot substratul si vor lua nutrientii de la celelate plante care au un ritm de formare a radacinilor mai lent
Pareri contra :
1.S-ar putea ca substratul sa nu mai indeplineasca acea functie de low filter
Fiind impartit in patratele
2.S-ar putea ca substratul din patratele sa fie schimbat mai des
Decit daca ar fi un tot unitar
Astept parerile voastre
Pro si contra
Acesta este un BRAND MADE from GINEL
Si nu poate fi copiat fara acordul autorului
Astept

Pai, daca ai un acvariu destinat unui astfel de studiu, eu ti-as propune altceva, pentru a stabili odata pentru totdeauna calitatea sau bunaciunea unui substrat...desi sunt convins ca s-a mai facut, dar no...nu la noi. Sau...?
Deci, imparte fundul acelui acvariu in patratele, dar ceva mai mari...sa zicem, de 20 x 20.
Fiecare patratel il umpli cu un alt substrat: Dupla, ADA, JBL, Tetra, si care o mai fi. Incearca sa faci patratelele in zona cat mai centrala pentru ca parametrii sa fie cat mai asemanatori (lumina in special). Planteaza fiecare patratel cu aceleasi plante: una mai sensibila, alta mai putin sensibila...sau, o planta de gazon, una de middleground...sau...alta varianta. Toate patratelele vor beneficia de acelasi CO2, dar fara fertilizare...deloc! Obtii astfel informatii despre cel mai bun substrat! Daca zici ca Dennerle nu te incanta!

No, m-am apucat de citit postul tau si, din graba mare nu am ajuns la punctul 2 ...acum, dupa ce am scris introducerea la al meu, am zis...hai sa-l citesc tot . Asadar, poti concluziona ca eu as merge pe pct 2 descris de tine!!! Ca o motivatie....multa lume afirma ca Tetra substrat Complet este o naspaleala...eu l-am avut 1 an intr-un acvariu cu suprafata de 80x40 si grosimea substratului de 4 cm, peste care am pus 3 cm de pietris 2-4 si mi-a "dus" un Echinodorus amazonicus gigantic, un Nuphar japonicum care la un moment dat ocupa jumatate din acvariu si ceva Cryptocorine...fara nici o alta fertilizare.

Oricum, ideea este sa ai conditiile cat mai similare in intreg bazinul, exceptand subtraturile! Si dupa 4-6 luni ne spui rezultatele!

Io sunt unu' din aia cu tita-n gura. Si zau ca-mi place. :18:
Cred ca trebuie avut mare grija de dimensiunea acelor patratele. Cum se va realiza circulatia apei in substrat? Ma gandesc la faptul ca daca patratelele sunt prea mici, apa va sta locului si radacinile vor putrezi. Nu?

Da ,am uitat sa spun
NA" ce sa faci virsta si bautura sunt de vina
Acvariul nu va fi impartit in patratele egale
Acvariul meu avind dimensiunile de 100x55x55
Pe spate unde va domina 4-5 Echinodorusi cred
Vor fi patratele de 20 pe 17 suficiente pentru un Echinodorus
Pentru plantele tip covor sau care dezvolta radacini mici
Intentionez sa nu pun patratele
Pentru ca radacinile lor nu se vor extinde asa de mult

Acesta este un BRAND MADE from GINEL

Nu vreau sa te dezamagesc, dar s-a mai facut. Cu scopul de a limita intinderea plantelor de tip covor. Bine... procedura nu si-a atins scopul pentru ca plantele covor cam pot trece pe deasupra...

Ce am putut observa totusi, cand am facut asta, este ca solul nu se "oxigeneaza" la fel de bine. Nu am cabluri de substrat, dar chiar si cu ele... nu prea vad cum s-ar putea face la fel de bine (ca atunci cand nu ai zone ingradite in substrat) circulatia apei si schimbul de gaze...

Ca idee insa, pentru un scop precis (de exemplu a testa care substrat e mai bun, sau orice alt scop nobil iti trece prin cap) cred ca ideea e foarte misto. Evident, cu conditia sa ne spui si noua rezultatele...

Nu vreau sa te dezamagesc, dar s-a mai facut. Cu scopul de a limita intinderea plantelor de tip covor. Bine... procedura nu si-a atins scopul pentru ca plantele covor cam pot trece pe deasupra...

VAL eu nu o fac pentru plantele tip covor
Ci pentru Echinodorusi
Eu am avut un Echinodorus rubin
Persoana care la dorit a spus ca il vrea cu radacini cit mai mari
I-am explicat ca sunt foarte mari
Si a zis ca nu-l deranjeaza
Radacinile aveau 40 de cm lungime
Dar pe o raza de 30 de cm linga echinodorus nu mergea nimic

Am facut o fapta nobila si-am "reparat" postu' .

Io zic sa faci doar 3 patrate in spate, cu latura de 33 cm. Cred ca Echinodorusi ar avea de suferit in spatiu mai mic.

Multam 'Faraoane 'ma grabeam spre servici
Am vazut in crescatoriile din Germania, Echinodorusi crescuti in niste cutii de 10 pe10
Si nu aveau probleme cu cresterea sa ramina mici ,sau alte deficiente`
Si acuma sa incepem cu unele probleme ridicate de voi
Circulatia apei in substrat este facuta numai in primii 5-6 cm de substrat
Eu avind mereu substratul de 10-15 cm
Deci ce este sub , 5 cm devine spatiu ,USOR anaerob si circulatia apei mai jos de 5 cm nu exista
Cu exceptia cazului in care substratul este prevazut cu Heating Cables
Oxigenul in substrat este introdus numai de radacinile plantelor
Pentru a se putea face procesul de oxidare a unor micro-macro elemente
Deci daca nu avem un substrat cu o retea de radacini bine dezvoltat NU vom avea nici un substrat bine oxigenat
In acvariu ca si in natura plantele cu sistem radicular dezvoltat si crestere rapida
Vor avea prim planul in fata celorlalte plante
Aici intervine Alelopatia de care se vorbeste asa de putin
Cind un Echinodorus Gen RUBIN
I-si va intide radacinile pe 70% din substrat si veti dori sa puneti o alta planta sa zicem la 25-30 de cm de Echinodorus
Va spune OGARUL ca acea planta nu va creste cum trebuie
radacinile Echi .nu-i vor da voie sa dezvolte si acestei plante radacinii puternice ,chiar si unui alt Echi.
Cum este in natura cel mai puternic cistiga
Bine inteles cine vrea sa creasca Echi sau unele specii de Crypto . merge faza cu aceste patratele
Cine vrea sa creasca plante care nu dezvolta un sistem radicular dezvoltat si agresiv
Nu cred ca au rost aceste patratele (casute)
Ginditi-va ca sunt specii de Echi care prefera diferite tipuri de fertilizare
Altul necesita mai mult Fe altul mai putin
Ar fi un avantaj :-)
Iar palnte ca Blyxa ,Barclaya Nympheea nu ar mai fi asa de afectate la nutritie de sistemul radicular dezvoltat al Echi sau al unor Crypto

Citeva exemple de Echi crescuti in vase mai mici
http://www.zoonar.de/img/detail/-echinodorus-indian-summer_94128.html

http://www.zoonar.de/appgen/?cl=zoonar&cp=resource&cmd=show_picture&res_id=93400

http://www.zoonar.de/img/detail/-echinodorus-ludwig-dennerle_94179.html

http://www.zoonar.de/img/detail/-echinodorus-rainers-felix_94272.html

http://www.zoonar.de/appgen/?cl=zoonar&cp=resource&cmd=show_picture&res_id=94297

http://www.zoonar.de/appgen/?cl=zoonar&cp=resource&cmd=show_picture&res_id=94344

Ginel:

In acvariu ca si in natura plantele cu sistem radicular dezvoltat si crestere rapida
Vor avea prim planul in fata celorlalte plante
Aici intervine Alelopatia de care se vorbeste asa de putin

Alelopatia nu inseamna ca o planta cu un sistem radicular dezvoltat inhiba o planta cu sistem radicular mai putin dezvoltat (desi afirmatia este corecta). Alelopatia apare atunci cand o planta elibereaza niste metaboliti care inhiba dezvoltarea plantelor din vecinatate (concurenta pentru nutrienti). Vedeti si aici.

Despre impartirea substratului: as imparti fundul bazinului in randuri si coloane. Vazut de sus, fundul bazinului, ar arata cam asa: coloanele ar fi tipuri de substraturi (coloana 1: ADA, coloana 2: jbl etc) iar randurile ar fi specii de plante (randul 1 - echinodorus tenellus, randul 2 - echinodorus rubin, randul 3 - cryptocorine, etc) astfel incat sa pot observa cum se comporta o anumita specie in diferite substraturi.

Scuze de offtopic...

Alelopatia apare atunci cand o planta elibereaza niste metaboliti care inhiba dezvoltarea plantelor din vecinatate (concurenta pentru nutrienti).

Si face parte dintr-o relatie interspecifica mai larga, denumita antibioza ...ce poate fi de 4 feluri:
 Antibioza (amensalismul)
Este o relaţie unilateral negativă şi neobligatorie pentru nici una din speciile implicate. Asocierea acestora determină însă inhibarea dezvoltării uneia prin eliminarea de substanţe toxice de către cealaltă. Se cunosc patru categorii de antibioză în funcţie de tipul substanţei active:
o antibioza prin coline (alelopatia)- se manifestă în cadrul fitocenozelor între diferite specii de plante superioare. Prin coline se înţelege totalitatea substanţelor eliminate în sol prin rădăcini sau în aer prin frunze de către unele specii de plante cu rol inhibitor asupra altor specii de plante superioare:
Ex. - frunzele de nuc sintetizează juglona, substanţă inhibitoare pentru multe specii de plante ierboase şi lemnoase; - pelinul conţine absintina, cu efect inhibitor asupra busuiocului; - pirul elimină agropirenul, toxic pentru plante de pajişti şi de cultură.
o antibioza prin fitoncide - se referă la relaţia dintre specii de plante superioare şi specii de microorganisme (bacterii, , miceţi). Fitoncidele sunt substanţe volatile, cu efecte bactericide, fungicide, bacterio-sau fungistatice care formează o reţea de protecţie în jurul plantelor inhibând dezvoltarea microorganismelor.
Ex. ceapa, usturoiul sau hreanul secretă fitoncide cu efect inhibitor pentru germinarea sporilor unor ciuperci dăunătoare pentru grâu şi orz.
Frunzele de conifere secretă fitoncide active faţă de microorganismele din atmosferă determinând un aer mai "curat" în aceste păduri.
o antibioza prin marasmine - se referă la relaţia dintre plantele superioare şi microorganismele din rizosferă. Sunt secretate de bacteriile şi ciupercile din sol şi inhibă germinarea seminţelor unor specii de plante.
o antibioza prin antibiotice - este relaţia stabilită între diferite specii de microorganisme. Sunt produşi ai metabolismului bacteriilor şi ciupercilor cu acţiune inhibitoare asupra altor microorganisme. Substanţele antibiotice pot avea efecte antibacteriene, antimicotice sau antiparazitare. Prima substanţă antibiotică descoperită a fost penicilina, iar dintre cele mai recente antibiotice descoperite amintim grupa avermectinelor, antibiotice lactone macrociclice cu efect antiparazitar.

In cazul zis de tine este o antibioza (alelopatie) prin coline, adica prima relatie din cadrul antibiozei.

Deci ,haide-ti sa nu ne pierdem in rastalmacirea unor cuvinte
Sa rupem din context
Ce a spus (scris ) Minnardy este de bagat la cap si de luat in considerare
Deviatiile de la subiect fac in final o" apa de ploaie "din subiect
Ideea mea este in principiu nu sa fac experimente pe diverse soluri
Ca am avut soluri cam tot ce se poate pune in acvariu si stiu ce poate fiecare
Cu exceptia solului lui Oliver Knott
Problema care se pune este in felul urmator :
As avea un avantaj punind aceste patratele
Sau as avea mai mult de patimit cu ele ?
Ca as putea avea si -- si +++
Asta este sigur
Dar vreau sa limitez acele ----(minusuri )
Macar sa le stiu
Poate voi avea ++++
Cine poate sa i-mi spuna ?
Asta este ideea
Ce experiente placute sau neplacute a-ti intimpinat voi ?
Cu ale substratelor de acvarii

Cred ca mai devreme sau mai tarziu datorita circulatiei poticnite, ca sa nu spun inexistente, a apei in substrat vei avea mult de furca cu cianobacteriile. Nu sunt sigur de asta dar asa cred eu.
Ideea asta cu substratul compartimentat cred eu ca este mai buna la plantele care nu-si dezvolta asa mult radacinile, adica cele care se hranesc mai mult din masa apei.
Totusi de dragul experimentelor ai putea s-o faci insa eu iti recomand sa nu lipesti prea serios bucatile de sticla. Cred ca mai mult ar ajuta niste sticla gaurita care sa permita cat de cat sa circule apa. Dar si in acest caz sunt sigur ca radacinile mari vor trece in parcela alaturata prin gaurele

De ce nu-ti place substratul Dennerle?

Atata vreme cat bucatile de sticla cu care se va face compartimentarea vor fi mai inguste decat inaltimea totala a substratului este posibil ca radacinile echinodorusilor sa treaca peste ele oricum.
Pentru ca experimentul sa fie cat de cat exact ar trebui ca acele compartimente sa beneficieze de aceeasi lumina (cele dinspre marginile acvariului nu vor avea aceeasi lumina cu cele dinspre centrul acvariului).
Mai cred ca si o parte din nutrientii specifici fiecarui tip de substrat se vor regasi in apa ceea ce va face si mai dificil de spus care substrat este cel mai bun/rau.
Experimentul mi se pare extrem de interesant insa eu l-as face in acvarii diferite cu acelasi volum, lumina, co2, fertilizare etc. Stiu ca asa ceva este greu de facut acasa insa asa proceda daca as avea la indemana spatiul necesar.

De ce nu-ti place substratul Dennerle?

Nu au palntele cresterea care ar trebui sa o aiba
Adica sa creasca mai repede si unii Echi nu prin acea culoare pe care in mod normal ar trebuii sa o aiba
Si ca sa nu vorbesc in van
Citeva exemple

si

Primul Echi a fost ferilizat cu NPK solid si laterita
Al 2 a ramas in sloul de la dennele fara nici o alta fertilizare
Sunt unul linga altul ,in aceisi lumina
Si acuma daca am si LUXMETRU si in aceiasi intesitate luminoasa
Se vede DIFERENTA


Asa arata o BLYXA in solul lui dennerle

Asa arata o BLYXA dupa 3 saptamini in solul lui amano

[Sesmar]
Cred ca mai devreme sau mai tarziu datorita circulatiei poticnite, ca sa nu spun inexistente, a apei in substrat

Succes. Tine-ne la curent cu multe poze. Numai bine.

Ce se mai aude despre proiectul asta, domnule Ginel?

Proiectul sa finalizat
A durat mai mult pentru ca am facut alta capac din komatex
Rezultatele le vom vedea mai tirziu
Ce a iesit puteti vedea mai jos

Acvariul dimensiuni interioare 100 lungx60 lat x55 inalt
Patratelele au dimensiunea de 20x23x8,5 cm

Aici patratelele incarcate cu substrat Tropica AquaCare plus pietris de 5-8 mm
Sa nu se compacteze substratul in timp
Si asta a iesit pina la urma
La 48 de ore de la setare

Capacul din Komatex a iesit ceva de genul acesta

Si interiorul