Salut Cristian, la duritatea medie a apei apare problema toxicitatii acidului carbonic pentru pesti.
Plantele au nevoie de cel mult 15mg/l. Pentru pesti pot fi 20mg/L prea mult.
E dificil sa se scada pH-ul prin adaos de CO2, daca se afla mult carbonat in apa, pentru ca doza necesara devine toxica pentru pesti.
Pe de alta parte este riscant sa se scada duritatea carbonica sub 3°KH si sa se ridice necontrolat concentratia de CO2, pentru ca daca ramane CO2 in apa dupa ce a neutralizat carbonatul, poate sa reduca pH-ul sub limite tolerate de pesti, iar bacteriile din filtrele biologice inceteaza sa lucreze.
Daca ramane carbonat in apa dupa ce a neutralizat acidul carbonic, poate sa creasca alcalinitatea deasemenea peste limita tolerata de pesti.
Intre aceste doua posibilitati exista o zona de echilibru, care trebue cunoscuta si controlata, pentru ca este dependenta de factori cu influenta variabila, asimilatia plantelor, respiratia pestilor, intensitatea luminii, etc...
Un indicator de lunga durata, cateva saptamani, atentie la indicatiile de folosire!, pentru concentratia de CO2/pH, ar fi foarte util in asemenea cazuri.
Nitritul si metalele grele au efecte mai toxice in apa acida decat in cea neutrala.
Apa a carei aciditate este influentata de catre o concentratie de CO2, instabila din cauza variatiei de lumina si a respiratiei pestilor si plantelor, este greu de controlat si stabilizat manual, iar tehnica este scumpa si poate sa produca daune importante, daca se defecteaza.

Se aduna cine se aseamana?!
Caut sa gasesc cine ce a mai scris in ultimul timp.

O bucata de vreme am urmarit cu dezamagire exodul userilor de pe unele forumuri spre mediile de socializare.
Faptul se aseamana frapant cu plecarea tineretului, si nu doar a acestuia, din tara in strainatate, din motive usor de inteles.
Dar de ce pleaca de pe forumuri?!
Dispare sentimentul care leaga oameni antrenati in pasiuni comune?
Sau nici nu exista legatura asta? Mi-am inchipuit doar ca ma simteam ca intre vecini care se inteleg si apreciaza?
Sa stau mai retras m-a facut dezamagirea asta, lipsa crescanda a colaborarii, nu atat aici cat pe alt forum pe care eram mai activ datorita specializarii intr-o directie diferita.
Aparitia mea actuala aici este o reintoarcere la un loc natal, unde am fost oarecum "acasa la parinti", in cautarea unui loc familiar, intre oameni care-mi lipsesc, cand sunt "la casa mea" pe DCR, cu atat mai mult cu cat mi se rareste "familia" acolo.

Usturoi se poate pune si mai mult, de ex. 50-100g/1kg, e dovedit ca are actiune intensa inpotriva viermilor intestinali, dar e clar ca miroase pe urma toata casa. Nu trebuie adaogat neaparat, daca n-au pestii paraziti, merge foarte bine si fara.
Daca nu-i tocat foarte marunt ramane nemancat si trebuie aspirat, ca sa nu altereze apa.
Asta-i o problema inca si acum pentru mine. Ideal ar fi sa fie facut pasta, dar inca n-am gasit o metoda destul de eficienta sa-l fac asa. Eventual dat prin masina de carne, cat mai marunt si tocat in mojar. Trebuie lucrat repede, pentru ca se oxideaza si isi pierde calitatile.
Ar fi bine sa fie tocat dupa ce s-au prelucrat toate celelalte componente si amestecat cu ele imediat.
Un galbenus la 1kg e cam putin. Se pot pune lejer 2-3.
Uleiul si grasimea de peste se adaoga mai bine dupa ce s-a tocat carnea.
Se poate adoga si spirulina, dar cu grija, ca se exagereaza usor.
Eu amestec toate componentele, in afara de carne, intr-un vas separat si adaog amestecul la carne dupa ce am trecut-o prin cutitul cu gauri de 3 mm.
5 foi de gelatina la 450g de mixtura sunt suficiente. Se inmoaie in apa cat mai rece, doar atatea cat sa ajunga pentru urmatoarele 3-4 portii. Daca sta mult in apa se rupe usor si devine greu de portionat. Lasati-o sa se scurga bine de apa, in sita, cand o puneti la fiert, ca sa nu devina mixtura prea umeda. Se poate stoarce cu mana, cat sa nu se rupa prea tare.
Important este sa se amestece gelatina fierbinte in mixtura rece (16°C) cat se poate de repede, pentru ca daca se coaguleaza inainte de a fi formata placa in punga, se faramiteaza si ramane asa.
Adaogarea gelatinei si formarea placii dureaza la mine cel mult 45-50 sec.
In cata apa rece (10-15°C) se inmoaie, ramane la posibilitatile fiecaruia, dar 500 ml e mult prea putina. 3-5 L e mai aproape de adevar.
Rolul granulatului nu este sa inbogateasca mixtura, ci sa absoarba apa, sa faca mixtura mai consistenta.
Ardeiul e bun, dar aduce multa apa cu el. Nu-l supradozati.
Cu cat e mixtura mai umeda, cu atat se destrama mai usor in acvariu si ramane nemancata, sub forma de praf. Asta-i mai rau in acvariile plantate, care au nisip in ele.
Placile de sticla trebuie sa aiba suprafata granulata, ca sa nu se lipeasca pungile, ca altfel e aproape imposibil sa fie mutate fara sa se deformeze si fara sa se rupa mixtura.
Imagini am pus pe unul din primele forumuri cu nume asemanator acestuia, in urma cu vreo 10-15 ani. Poate ca mai sunt si acum accesibile.
Impotriva tuturor parerilor contrare, mixtura pe care o folosesc este o hrana sigura, care nu prezinta riscuri de contaminare cu oua de paraziti.
O folosesc de multi ani si sunt convins ca este o hrana de baza pentru discusi.
Altumiilor nu le-am destainuit ca natia lor nu mananca asa ceva, asa ca o mananca cu mare placere de vreo 4 ani, fara nici o problema.

pooops wrote:Si la ce pesti din plastic te-ai gandit?
Banuiesc ca ai de gand sa mergi pe aceeasi linie populand acvcariul cu pesti din plastic, nu?

O rezolvare mult mai ieftina, care ofera aceeasi satisfactie dar fara teste chimice, fara schimb de apa, fara aerisire si zumzait de pompa, fara inlocuirea periodica si costisitoare a pestilor morti, cu singura interventie de 2 minute/luna, necesitand doar o zdreanta ieftina, putin umezita, ar fi un poster.

Salut Marko.
O sa afli singur cand o sa-ti doresti un trepied. Nu-s deosebit de scumpe si te bucuri de el cand ti-l trebuie.

Buna dimineata.
Daca te apropii cu un ochi mare si negru de geamul acvariului vor banui pestii ca ar fi bine sa schimbe viteza de deplasare in directia opusa, sau in cel mai bun caz se vor comporta anormal.
Scalarii arata fotografului in cel mai clar mod ce parere au despre sesiuna foto: se intorc cu posteriorul spre el.
Asta se poate evita cu un obiectiv cu distanta focala lunga/mare. Ca 100 mm. Acesta, ca toate obiectivele cu focala lunga, amplifica viteza miscarii: misti obiectivul 1 mm, se misca subiectul 10 cm. Solutia: trepied sau/si Image Stabiliser-IS.
Daca vrei sa faci poze care sa cuprinda tot acvariul, iti trebuie un obiectiv cu focala scurta. Ca 18-25 mm.
Senzorii mici lungesc focala cu 1x1,6. Ex: 18 mm x 1,6 = 28,8 mm. Asta-i cam limita maxima a focalei "Scurte" si minima a focalei "medii", la aparatele pentru amatorii fara pretentii de specialisti.
Un zoom intre 18-100 mm ar fi optim.
Daca are Macro se pot fotografia subiecte statice. Pesti n-au rabdare sa pozeze pentru macro.
OK, cu ceva noroc, totusi. Sau pentru un Fotograf cu nervi de otel.
Investitia in macro se renteaza intotdeauna, nu doar pentru acvarii.
Eu am inceput in ´76 cu un "Smena".
Acum m-am modernizat: am un "Canon 350D", la care ma deranjeaza doar ca nu-mi arata ce "tintesc", dotat cu zoom 75-300 mm cu IS, un fix de 100 mm profesional pentru portrete, un zoom 18-35 mm macro cu IS si unul fix cu focala de 50 mm, toate x 1,6.
Cu astea fac orice poza doresc, la acvarii si oriunde.
Ah, si trepiedul!

Salut,
problema filtrului biologic o rezolvi usor daca-ti aduci bacterii pentru el de la un acvarist dispus sa-ti ofere o parte din materialul sau filtrant, o bucata de burete sau siporax, sau orice altceva. Va trebui sa hranesti bacteriile exact asa cum ai fi hranit pestii, daca nu-i ai cand aduci materialul. In acest caz, spre deosebire de situatia in care-ti cumperi bacterii din petshop, poti sa pui pestii imediat si sa schimbi apa normal, ciclarea este definitivata.
Bacteriile sunt organisme vii, asa trebuie sa le consideri si sa le ingrijesti, ba mai mult, de ex. daca-ti mor cativa pesti de batranete, nu pentru c-au fost bolnavi, iti cumperi altii, daca-ti mor bacteriile, pentru ca le lipseste oxigenul sau hrana, sau pentru ca le omori cu antbiotice, va fi mai greu sa faci rost de altele. Bacteriile pe care le poti cumpara sunt mai greu de folosit, pentru ca trebuie sa le platesti, pentru ca dureaza ciclarea mult mai mult si trebuie sa sti cum s-o faci ca sa le inmultesti pana ai destule ca sa fie suficient de eficiente.
Cand schimbi apa elimini o data cu apa si o mare parte a bacteriilor care inca nu s-au depus pe materialul din filtru, asa ca-ti trebuie multe si vei fi nevoit sa faci masuratori ca sa afli cand s-a terminat ciclarea. Pana se echilibreaza influentele dintre pesti, bacterii, plante si lumina, vei avea unele probleme cu algele.
Nu te astepta sa functioneze totul perfect de la bun inceput. O sa ai de luptat cateva saptamani sau luni, asa ceva e tipic acvariilor nou instalate.
Trebuie sa ai rabdare si sa inveti cum sa contribui la echilibrare, sunt multe lucruri de invatat, dar trebuie sa te gandesti ca si cei care au acum acvarii frumoase au fost candva incepatori si au trecut examenul cu bine, deci se poate.
Plantele au si ele necesitati de viata la care s-au adaptat, unele la apa moale, altele la apa dura. Va fi nevoie sa le inveti si sa le potrivesti cat mai bine cu necesitatile pestilor si ale apei de care dispui, ca sa nu fi nevoit sa potrivesti si caracteristicile apei.
Nu subaprecia acest fapt!
Locul acvariului trebuie sa-l alegi in asa fel incat sa nu fie expus direct la lumina soarelui, ca sa poti tine algele in frau, ca sa nu se incalzeasca apa prea mult, vara, si sa nu ai prea multe surse de lumina, fereastra, lumina artificiala etc. care se pot reflecta in geamul frontal.
Incearca sa-ti faci rost de o posibilitate sa pastrezi apa cateva ore inainte de a o pune in acvariu, ca sa aiba timp sa se decomprime si sa iasa din ea gazele, ca din paharul cu apa rece cu bule. Daca-ti trebuie urgent apa din retea si crezi ca contine clor, poti sa lasi apa sa cada de la inaltime, din dus, in ce-o aduni, ca sa iasa clorul din stropi.
Nu exagera cu lumina, cumpara plante care cresc repede, ca sa consume ele hrana de care ar avea nevoie algele. Mai tarziu poti sa le inlocuiesti.
Plante.

Incearca sa gasesti si celelalte metode, sunt mult mai eficiente si dau efecte intr-adevar frumoase.
Sa te ajut putin? Bule de aer,... reflexe de lumina miscate de valuri,... (de la sursa de lumina punctuala)

Am retras propunerea.

Gabi C wrote:Parca tot ii lipseste ceva la poza , pe linga pestii in motion blur.

Esti printre primii care obsearva lipsa!
Da, din toate acvariile astea frumoase lipseste ceva,... lichid.
Chiar si pestii par nelalocul lor, in acel peisaj lipsit de apa.

Acvaristi varstnici relateaza ca au si in prezent in folosire filtre cu rasini pe care le-au instalat in anii ´70.
Filtrul meu functioneaza de 17 ani, iar cand l-am primit il avea fostul proprietar de cel putin 5 ani.
Il folosesc la pregatirea apei pentru cei mai pretiosi discusi salbatici din acvariile mele.
Daca se ataseaza un filtru care retine si restul componentilor duritatii, se obtine apa cu conductivitate de 3µS/cm.
Metoda filtrarii prin aceste rasini permite, cu unele modificari minore, eliminarea definitiva a schimburilor de apa.

Daca-s vechi, in cantitati mai mari, se pot razui cu o lama de cuter, atent, pentru ca este destul de dur metalul ca sa zgarie sticla. Dupa spalarea cu acid, otet sau anticalcar, e bine, daca se curata cu pestii in acvariu, sa se schimbe apa cat mai multa, ca sa nu ramana acid stropit in apa. Unele resturi de "ceata" sunt formate din depuneri de silicat. Acesta nu mai poate fi indepartat si apare dupa ce se usuca suprafata.
Nota: atentie marita la apropierea de silicon! O mica atingere cu lama poate sa produca marirea taieturii, asa ca o radiera taiata usor si indoita.

trasalica wrote:Salut, am tot citit pe forum problema cu KH-ul.

O anumita problema? Daca da, care?

trasalica wrote:Am un KH destul de mare, peste 7.

O duritate carbonica de 7°dKH poate fi, pentru pesti, mare sau mica, in functie de conditiile de viata la care sunt adaptati. Neonii si Ramirezii pot sa supravietuiasca si la acest nivel al duritatii carbonice, dar vor plati acest inconvenient cu pretul unei durate de viata mai scurte, o reproducere redusa sau oprita, culori si comportament suboptimale.
Este indreptatita dorinta de a oferi unor vietati aflate in ingrijirea noastra conditii de viata cat mai bune.

trasalica wrote:Exista o metoda mai moderna da a scadea acest KH?

Exista si metode relativ moderne, dar epoca in care au aparut nu are o importanta deosebita, metodele vechi si cele noi avand avantaje si dezavantaje in functie de situatia in care sunt aplicate, se afla in continua concurenta.
Metodele vechi: filtrarea prin rasini schimbatoare de ioni, sau prin turba;
Metoda mai noua: filtrarea prin osmosa inversa.
Ambele metode presupun investitii relativ mari, daca se fac in cazul ingrijirii unui numar mic de acvarii, cu un volum total sub ca. 100-200 L, iar apa folosita are duritate medie sau mare.
Daca se urmareste schimbarea duritatii unui volum mai mare de apa, este bine sa fie luate in considerare proprietatile apei, pentru a se putea aplica metoda cea mai potrivita.
Apa cu duritate mai mica de 5-6°dGH, 3-4°dKH poate fi influentata multumitor, in conditii economice, folosind pentru dedurizare turba, a carei influenta devine neglijabila in cazul apei cu duritate medie sau mare, metoda devenind in acest caz costisitoare, din cauza necesitatii unor cantitati mari.
Apa cu duritate mai mare de 6-7°dGH, 6-7°dKH poate fi filtrata prin osmoza inversa, caz in care se obtine apa cu duritate generala de ca. 0,7-0,8°dGH, resp. ca. 20µS/cm. (1°dGH = 33µS/cm)
Filtrele cu membrana semipermeabila, care filtreaza apa prin principiul osmozei inverse, exista de cateva decenii si au devenit in ultimii ani relativ accesibile la preturi care depind de calitatea foarte variabila.
Un caz deosebit il reprezinta necesitatea reducerii duritatii unui volum mare de apa cu duritate inalta, insotit de o presiune prea redusa a apei din reteaua de distributie.
In acest caz, pe de o parte se reduce mult durata de functionare a membranei semipermeabile, prin colmatarea cu depuneri de calcar, iar pe de alta parte devine necesara folosirea unei pompe, pentru ridicarea presiunii la cea necesara functionarii normale a membranei.
(Producatorii declara proprietati ale membranelor, care devin reale doar in cazul exploatarii in conditii ideale de temperatura si presiune, acestea existand foarte rar in realitate, ceea ce poate sa devina cu usurinta deosebit de nerentabil in practica!)
In acest caz devine avantajoasa folosirea metodei filtrarii prin rasini schimbatoare de ioni.
Doi litri de rasini de tip "Levatit S 100 G 1" livreaza ca. 500-600l de apa fara carbonati, cu o viteza de ca. 40-60l/h.
Rasinile incarcate cu componentii duritatii carbonice se coloreaza in rosu intens.
Cand ajunge culoarea rosie la baza cilindrului s-a epuizat capacitatea de filtrare.
Regenerarea acestor 2l necesita ca. 1,6l acid clorhidric cu concentratie de 33%, care se dilueaza cu 3,4l apa de retea, din care rezulta 5l de acid cu concentratie de 9,5-10%.
Cei 5l trebuie sa treaca prin 2l de rasini in 45 min, dupa care se spala rasinile cu 25l de apa de retea. In urma acestei regenerari se obtine apa cu 0°dKH, cu continut ridicat de CO2 si acid sulfuric.
CO2 se poate elimina prin aerisire, sau poate fi folosit pentru plante, acidul sulfuric se anuleaza prin adaos de apa de retea, pana se obtine cea mai redusa conductivitate electrica masurata cu TDS-metru. Schimbarea conductivitatii se produce instantaneu/contunuu, dupa volumul de apa adugat, indicatia TDS-metrului fiind continua.
In cazul unei ape cu duritate de 11-12°dGH, ca. 450µS/cm, se obtine prin filtrare apa cu ca. 560µS/cm, plusul de conductivitate fiind dat de acidul sulfuric.
Prin amestec apa filtrata-nefiltrata ca. 70L + 30L se obtin 100L apa gata pentru schimb, cu ca.180µS/cm duritate permanenta, cu un rest inofensiv de clorid, rezultat din anularea acidului sulfuric.

trasalica wrote:Am citit ca acidul citric poate scadea dar dozat o perioda mare de timp. Nu scrie insa cat sa pun, de cate ori pe zi etc

Acidul citric este un acid organic, care poate sa duca la inmultirea exploziva a unor bacterii, care la randul lor pot sa consume o mare parte a oxigenului din apa, aceasta afectand pestii si bacteriile din filtrul biologic.

trasalica wrote:Pe viitor intetionez sa achizitionez un sistem de filtrare al apei, cel indicat de Koala, dar cand or sa fie banuti, ca sa scot apa curata.
Pana atunci ce metode aveti de scadere?

Poate, osmoza?
Nota: rasinile folosite la masinile de spalat vesela nu sunt potrivite cu scopurile din acvaristica, pentru ca lasa o cantitate foarte mare de sare in acvariu.

hadul wrote:2!

am 2 peste! si de restu melci! ))))

Al 2-lea l-ai pus cu "Photoshop", ca sa nu-i fie urat primului?
Oricum, arata fain gradinitza.

´neatza buna,
m-am uitat din curiozitate la acvariile castigatoare pomenite mai sus.
Locul 2 ce treaba are cu acvaristica?
Eu il lasam pe ultimul loc, pentru ca lipsesc caprele si mistretii.
Indiferent de cine ar fi creat acel peisaj, nici nu vreau sa-l cunosc, pentru acvaristica ramane tot o rusine faptul ca se ajunge la asemenea deformari.
Nu-i decat un peisaj terstru.
Nici macar n-avea nevoie sa aiba ceva de-a face cu apa, sau cu peretii de sticla.
Asta se intampla daca se pune pret pe parerile unor turisti de munte, care vad un acvariu pentru prima data.
Daca continuati in felul asta o sa premiati in curand acvarii desenate. Treziti-va!

Daca-s tevile prea adanci in apa si se formeaza presiune, nu se poate face cate o gaura de 2mm la 1-2 sau 3cm sub apa, ca sa poata iesi aerul?
In felul asta ar fi zgomotul redus si pornirea asigurata. La nevoie, se poate atasa un furtun la gaura, care se poate orienta convenabil, ca sa nu ajunga apa unde nu-i dorita.

Sarea adera mai usor decat nitritul la sange si cedeaza locul sau oxigenului, ceea ce nu face si nitritul.

bobesku wrote:...o concentratie de 0.06% sare in apa acvariului ar fi suficienta pentru majoritatea cazurilor de crestere brusca (spike) a nitritilor, cu o valoare maxima in jur de 2ppm (0.002, care inmultit cu 30 = 0.06, concentratia sarii in apa).

5g de sare incap intr-o lingurita de ceai, nu chiar cu varf. Umpluta cat incape contine 6g. Doza recomandata: 5g/100L. Atentie la redozare dupa schimb de apa, pastrati concentratia!
Poate sa ne destainuie cineva de la ce concentratie incepe sarea sa dauneze plantelor si cum o face?

In locul sau nu m-as baza pe sfaturile unor acvaristi despre care nu stiu cat de bine sau rau sunt informati, ci pe ce s-a scris in carti de catre acvaristi cu renume si experienta de zeci de ani, unanim recunoscuti ca avand cunostinte vaste. Forumurile pot sa lamureasca repede intrebari rezultate din lipsa intelegerii aprofundate a recomandarilor din carti, din cauza multelor necunoscute iminente oricarui inceput, dar cunostintele de baza trebuie invatate corect, si nu adunate dintr-o multitudine de pareri subiective, care in cele mai multe cazuri deruteaza mai mult decat informeaza corect.

stefanp wrote:O fi un proces chimic...tot ce e posibil, la chimie am fost varza

Un motiv in plus sa verifici sfaturile pe care le dai. Chestia cu sarea este inclusa in abecedarul acvaristicii!