Sumatranii, adica barbus tetrazona sunt "schooling fish", pesti de card. Astfel ei sunt intr-o continua lupta intre ei pentru sefie, lasand in pace restul pestilor din acvariu.
Sunt catalogati ca fiind specie semi agresiva. In cazul in care se pune unul sau o pereche vor ciupi ceilalti pesti de aripioare.
Exista si varianta Barbus Pentazona, asemanator cu tetrazona, numai ca are cinci dungi negre.

Scuze de intrebare, dar vad pe site-ul lor ca fabrica pompe si filtre pentru iazuri...
http://www.hozelock.com/aquatics/home.asp?region=ROW
Ori Fluval respecta mai mult necesitatile de filtrare ale unui acvariu.
De ce nu incerci o canistra de la Sera sau Tetra???

Larve???
Tetrazonele se inteleg cu jandarmii daca ambele specii sunt in card (nu uita ca la baza sunt veri).
Nu am hranit tetrazonele cu inima de vita sau alte specialitati, se inteleg excelent cu tubii vii si fulgi. Pot sa spun ca nu suporta tubii congelati, se joaca cu ei.

Un sfat: daca iti iei pompa de aer incearca sa folosesti nu piatra simpla ci varianta cu burete - este mai folositoare ca locuinta pentru bacteriile nitrifiante (responsabile pentru descompunerea amoniacului si nitritilor)
Referitor la plantele de plastic: cumnatul meu are si in timp s-au innegrit. Incearca sa nu bagi scoici in acvariu - vorbesc serios - durifica apa, ele sunt folosite pentru acvariile marine. La fel, incearca sa nu folosesti spartura de marmura, atat ea cat si scoicile au compusi de calciu rezultand o crestere a duritatii temporare a apei - kh.
De obicei doar pestii din gasca viviparilor suporta un pic de sare NEIODATA, restul, in special cei fara solzi (cum ar fi cory) sunt "deranjati" de ea.
Cred ca un neon cu un spectru apropiat de cel al luminii soarelui (TLD - true light day, de exmplu) ar fi mai indicat decat o multitudine de culori. Din cate am aflat, albastru spre exemplu este o culoare de pericol pentru pestii marini; grasunii mei se sperie daca le intrepun intre neon si apa o bucata de plexiglass albastra. Nu uita ca pestii comunica prin intermediul culorilor - macropodus-ul (baietelul), cand vrea sa fie "smecherul" acvariului isi "aprinde" culorile, fiind un curcubeu de portocaliu, rosu, galben, negru etc. S-ar putea ca expunerea la culori diferite sa aiba efecte nefaste asupra comportamentului pestilor.

Voalul Miresei=peste voalat poate sa fie vorba de orice peste cu innotatoarele voalate: betta, carasi, ternetzi voalati, xipho voalati, scalari, pana si guppy, papagali etc.
Mi-am intrebat un coleg de serviciu, care in tinerete (75 - 80) a crescut pentru vanzare multe rase de pesti dar nu stie nici el nimic de voalul miresei

Nu am sa reiterez problema suprapopularii acvariului - voi spune doar: In natura oare cati pesti intalnim in 60 l???
Pentru decor aplic "De gustibus non disputandum" - e valabil de 2000 de ani. Majoritatea acvaristilor prefera decorul natural fata de cel tip castel, scafandru, sipet de comori - se merge foarte mult pe recreerea unui colt de natura. Tot din acest punct de vedere se folosesc si plantele naturale care pot fi ajutate cu Co2 si fertilizanti sau pot fi lasate in pace - pe langa rolul decorativ au si un rol functional in a asigura oxigenul si in a consuma o parte din nitratii produsi de pesti.
Trebuie sa recunosc ca am un acvariu destul de populat, singurele avantaje, sa le spun asa sunt compatibilitatea speciilor si distributivitatea lor pe nivele precum si faptul ca sunt inca mici. Constient de asta, in momentul de fata le construiesc un alt acvariu mai mare - nu sunt sigur daca vor intra toti intr-unul sau vor fi repartizati in doua. Pot sa spun doar ca, la fiecare saptamana ce trece, odata cu cresterea pestilor, "corvoada" intretinerii se mareste intrucat cantitatea de reziduri e mai mare.
"Un peste care sa dea personalitate"... Exista doua aspecte neplacute in solutioonarea acestei fraze:
1. In romania varietatea pestilor gasiti in pet shopuri este destul de mica
2. Cu cat pestii sunt mai colorati, mai exotici, mai rari cu atat sunt mai scumpi dar si mai important, mai greu de intretinut datorita chimismului apei.
Si, poate, nu stiu daca va functiona si in cazul tau, dar in cazul meu a functionat, un acvariu simplu din punct de vedere al pestilor (nu cu discusi, scalari sau alti pesti sensibili) si al decorurilor imi ofera o satisfactie si o relaxare inredibil de cuantificat.
Ca atractie mai mare decat televizorul: pot sa spun ca oricine imi face o vizita se uita invariabil minute in sir la pesti indiferent ce e la televizor.

Poate e vorba de leeri ca sunt foarte raspanditi
http://www.thetropicaltank.co.uk/Fishindx/pearl.htm
http://www.aquariumfish.net/catalog_pages/gouramis/gouramis.htm
offtopic
Nu stiu daca la vanzatorii de pesti (tarabagii) se poate aplica prezumptia de nevinovatie (nu a stiut saracul!, mai ales la betta unde dimorfismul sexual este evident)- nu uita ca traiesc din vanzarea de pesti si interesul lor e sa vii si luna viitoare sa mai iei niste pesti nu doar odata pe an!!

Menghina de mana se numeste chestia cu maner rosu si gaseste in Bricostore sau Praktiker sau in piata la tarabe. E fo cateva zeci de lei noi functie de marime.

Cred ca te referi la
http://www.ratemyfishtank.com/freshwater_compatibility_chart.php
daca citesti cu atentie ai sa vezi mai sus Fancy guppy, in consecinta rainbowfish si guppy sunt diferiti.
In opinia mea ar fi mai bine sa vezi ce se gaseste, sa citesti despre pestii respectivi si apoi sa ii achizitionezi.
Ar fi bine sa citesti si Volumul acvariului si numarul pestilor.

Cred ca te referi la guppy
http://www.fishinthe.net/html/fishguide/fishguide_fish.php?FC=85&nl=&nt=1
Tinand cont ca au o speranta de viata redusa se reproduc foarte usor si mult.

@Kreator: cred ca esti offtopic

Din cate am auzit, buni parinti sunt pestii din familia cichlidelor. Cred ca aici mai intervine si protectia puilor, caz in care parintele va deveni teritorial, deci agresiv.
Cred ca ar fi bine sa vezi urmatoarele site-uri (pe mine m-au ajutat cand mi-am ales pestii):
http://www.fishinthe.net/html/fishguide/index.php?nt=4
http://www.auspet.com/fish08.html
http://www.ratemyfishtank.com/freshwater_compatibility_chart.php
http://www.fishprofiles.com/interactive/compatibility.asp?salinity=Freshwater&action=Show+Compatible+Species
In plus e bine sa stii si necesitatile fiecarui peste care il ai in acvariu: carasul e peste de apa rece pe cand betta e tropical.
Pe Fish in the net ai si marimea de acvariu recomandata pentru fiecare specie:
http://www.fishinthe.net/html/fishguide/fishguide_main.php

Din cate stiu ai nevoie de un ionizator si de un reactor pentru a doza cantitatea de ozon SEPARATE de acvariu (gen filtru canistra).
Atentie mare daca folosesti asa ceva! In cantitate mare este toxic pentru pesti si oameni (poate amplifica astmul). Oricum, efectul sau de sterilizare si se poate face si cu UV.
Am inteles ca este rentabila pentru acvariile de dimensiuni mai mari sau pentru cele marine.
Din punct de vedere al construirii unei instalatii cu ozon, trebuie de avut in vedere ca acest gaz este coroziv si trebuie folosite materiale rezistente.
Cred ca aici ai mai multe date.
http://www.fishprofiles.com/articles/general/ozone.asp

De ce nu incerci sa iti faci un drum in Bucuresti?

Daca nu ma insel acvariul tau va avea cam 450 l (1800mm x 500mm x 500mm). Si cred ca oferta care ai primit-o e cam maricica. Daca e vorba de doar de geam e sus rau (pai cel mai scump geam de 10mm pe aici, din cate stiu e vreo 23 de euro iar cel mai ieftin pe la vreo 13 euro pe metru patrat).
Cred ca in banii astia iti faci unul aici in Bucuresti, ii asiguri si transportul si mai iti ramane ceva banutu' si de hardware. Pharerea mea, hic... Daca ma insel, rog corectura...

Tocmai am dat in cautari peste patentul celor de la TetraMin privind holiday food. Se pare ca nu iti strica de loc calitatea apei si cica pestii nu pot manca prea mult din ea - ce sa mai, produsul ideal!. Ma rog un pic de adevar o avea tinand cont ca apartin de Pfizzer (inventatorii bulinei albastre) care e o companie farmaceutica respectabila.
Stau sa ma intreb daca baracudele mele care au foamea grup nu devalizeaza in 2 zile mancarea astora??? Cred ca o sa fac odata o proba.

Calculul mediului filtrant in cazul filtrului biologic

In cazul filtrarii biologice este importanta maximizarea suprafetei filtrulu. Mai trebuie luati in calcul si alti factori cum ar fi gradul de compactizare al mediului filtrant, permeabilitatea, debitul si rata de schimb a gazelor.

Cand se calculeaza un filtru, primul lucru ce trebuie avut in vedere este debitul de apa care il va strabate. In cazul unei sectiuni existente exista un optim al debitului.

Exemplu:
1. Pentru un mediu foarte poros avand o suprafata totala:
500l/ora pentru 100mm x 100mm; grosimea nu ar trebui sa depaseasca 150 mm
2. Pentru medii filtrante deschise (bio balls):
150l/ora pentru 100mm x 100mm; grosimea nu ar trebui sa depaseasca 600 mm

Folosind mediu filtrant poros pentru un debit de 6000l/ora:
6000/500=12,, deci avem nevoie de 12 x 100mm x 100mm
Daca este folosita o sectiune de 300mm x 400mm cu grosimea de 150mm, va rezulta un volum de 18l. Aceasta este o cantitate destul de mare de mediu filtrant atfel incat se poate reduce grosimea pentru a deservi acvariul si incarcatura sa bilogica. In cazul in care se folosesc medii filtrante performante (ex. Siporax – inele ceramice), in conformitate cu specificatiile producatorului, filtrul astfel conceput va deservi un acvariu de 3600l. Un debit de 6000l/ora deserveste un acvariu de 1200-1800l, astfel incat volumul mediului filtrant poate fi redusa la 9l, grosimea ajungand la 75 mm.

De fapt cand se proiecteaza un filtru biologic trebuie avuta in vedere suprafata efectiva colonizata de bacterii. Trebuie retinut ca o suprafata mai mare de filtrare nu inseamna neaparat mai multe bacterii folositoare.
Cand se compara suprafetele filtrelor, este important sa fie luati in calcul si alti factori care reduc eficacitatea filtrelor. Oxigenul este un prim factor in ordinea importantei. Astfel, rata de oxigenare este direct proportionala cu cantitatea de amoniac ce poate fi oxidata. De aceea, filtrele in zone mai putin oxigenate au nevoie de suprafete mai mari pentru a deservi acelasi acvariu. Acest lucru se vede cel mai bine cand se compara filtrele UGF cu cele wet/dry, cele din urma pot face aceeasi treaba folosind o suprafata mai mica intrucat suprafata lor filtranta este direct expusa aerului, avand astfel o rata mai mare de oxigenare.
Filtrele biologice din canistre sufera si ele din cauza lipsei de oxigen. Cand filtrul este curat, primeste o cantitate marita de oxigen; cu timpul, datorita infundarii, din ce in ce mai putin spatiu este rezervat bacteriilor. In cazul curatarii, bacteriile pot recoloniza suprafetele. Acest lucru duce la un ciclu al populatiei de bacterii deoarece la inceput cresc cand filtrul este curat apoi scad odata cu infundarea materialului filtrant. Ca o consecinta a acestui ciclu, concentratii marite de amoniac pot fi detectate in acvariu. Din aceasta cauza se recomanda ca filtrele sa fie curatate periodic de resturi organice.
Un alt motiv pentru a reduce cantitatea de reziduuri organice este lupta pentru acelasi spatiu a bacteriilor heterotrofe cu cele nitrifiante. Bacteriile heterotrofe sunt responsabile cu descompunerea materiilor organice in compusi simpli (mineralizare). Aceste bacterii cresc in jurul particulelor de reziduuri ale pestilor, de mancare nemancata, resturi de plante. Daca acest tip de reziduuri este prezent in filtru, atunci bacteriile heterotrofe vor creste. La fel ele sunt aerobe, la fel ca si cele nitrifiante, in consecinta vor consuma si ele oxigenul aflat la dispozitie. Problema este data de rata de crestere a populatiei celor doua tipuri de bacterii. In 24 de ore, o bacterie nitrifianta se va transforma in doua bacterii. In acelasi interval, o singura bacterie heterotrofa poate da nastere unei populatii de 2.361.183.241.434.820.000.000 de bacterii!!! In plus, principalul rezultat al descompunerii reziduurilor organice de catre bacteriile heterotrofe este amoniacul. De retinut este ca, in majoritatea cazurilor filtrul biologic este si mecanic, in consecinta bacteriile nitrifiante se reduc atunci cand filtrul este curatat. Din acest motiv este bine ca filtrul mecanic sa fie complet separat de cel biologic.
In cazul filtrelor wet/dry, trebuie avuta in vedere si cantitatea de mediu filtrant aflata in contact cu apa intrucat bacteriile nitrifiante nu traiesc in afara apei.
In functie de proprietatile apei bacteriile cresc mai greu sau mai repede. Cu cat apa este mai rece cu atat mai greu se inmultesc bacteriile – in acvariile de apa rece pot trece luni pana cand bacteriile nitrifiante sa poata ajunge la un nivel suficient pentru a reduce o cantitate semnificativa de amoniac.
Ph-ul apei este, la fel, direct proportional cu eficienta bacteriilor nitrifiante. Cu cat ph-ul este mai mic cu atat rata de oxidare a amoniacului este mai redusa. Aceasta se datoreaza faptului ca amoniacul se afla in forma ionizata (ammonium – NH4+) in timp ce bacteriile folosesc forma non ionizata (amoniac – NH3). In plus, bacteriile se pare ca nu prea supravietuiesc in mediu acid.
Cum afecteaza temperatura si ph-ul calculul suprafetei efective? In cazul in care mediul filtrant este scufundat, bacteriile trebuie sa faca fata temperaturii si ph-ului mediului ambiant. Dar in cazul in care mediul filtrant nu este complet scufundat (filtru wet/dry) situatia este diferita intrucat aerul din camera afecteaza temperatura si ph-ul apei. Atfel mediul va fi mai bun pentru bacterii, acestea putand sa lucreze mai eficient.
Ca o concluzie, nu toate filtrele biologice sunt asemanatoare si nu pot fi evaluate doar prin suprafata filtranta de care dispun. In plus unele filtre vor necesita o intretinere mai mare decat celelalte. Filtrele de substrat lucreaza bine dar trebuie intretinute mai des decat alte filtre biologice pentru a suporta aceeasi incarcatura biologica.
Este bine cand considerati achizitionarea/construirea unui filtru biologic sa luati in considerare aspectele prezentate mai sus pentru a avea un filtru cat mai eficient si adecvat nevoilor voastre.
In plus este recomandat ca sistemul de filtre al acvariului sa aiba atat filtrare mecanica, cat si bologica si chimica.

Aceasta continuare a fost posibila folosind materialele de pe:

Federation of New Zealand Aquarium Societies
http://www.fnzas.org.nz/articles/technical/filtration_2/

si

Timothy A. Hovanec, Ph.D.; Marineland;
"Biofilter Surface Area: It Must Be Effective"
Originally published in Aquarium Fish Magazine, Apr. 1996

http://www.marineland.com/science/articles/24BioSurf.asp

Multam fain de raspunsuri.
offtopic@g.g.: ai rezolvat cu acvariile? cu centrele de colectare?

Problema mea (de fapt a pestilor, ca ei sunt beneficiarii - da' nu se pricep la inginerie, saracii! ) era daca pe 4 placi (trei mediane si un spate) pot sa pun aproximativ 350kg. Hai treaca de la mine, 400 kg. Nu de alta, dar nu prea as vrea sa verific legea lui taica Newton, ca una e un mar sa iti pice in cap si alta e sa iti pice cosmelia pestilor pe tavan...

Are cineva idee care este rezistenta PAL-ului de 19 mm - ma intereseaza in cazul in care forta se aplica longitudinal nu perpendicular pe placa? Multam anticipat de raspunsuri.