Dizolvä albastru de metil in apa acvariului pänä se face ca un ceai albastru, pästreazä PH intre 6 si 7 si pregäteste-te sä combati paraziti de piele si bacterii, (tripaflavinä, bactopur) dacä reusesti sä-ti pregätesti apä potrivitä pentru schimb, nu din retea, cu clor, plumb etc., eventual din vreo fäntänä, vezi PH, GH, si o incälzesti cel putin la 65°C, ai sä reduci cu ea numärul parazitilor, dar schimbä apa din acvariu doar dacä ai un motiv intemeiat, dacä vezi cä se inmultesc parazitii si cresc petele repede pe corpul pestilor, nu pentru cä asa se face de obicei. Spalä filtrul rapid de mai multe ori, pänä nu mai sänt resturi de gelatinä de pe pielea pestilor in apä, dar in nici un caz pe cel biologic, tine temperatura la 29°C, dacä-i prea caldä se inmultesc bacteriile prea repede. Aeriseste apa, si inläturä orice sursä de stress ce ar afecta pestii, prea multä luminä, prea mult umblat la acvariu etc.

Am fost chemat de un cunoscut sä-i omor 4 discusi de cäte 12-14 cm pentru cä aveau gäuri cu diametrul de 1cm in jurul ochilor si lui i-era milä sä le taie capul. I-a cumpärat de la mine in urmä cu jumate de an, deci eu i-am crescut de mici, asa cä nu mi-a fost nici mie usor. I-am propus sä-i duc la mine si sä-ncerc sä-i vindec. Unul avea ochii asa de iesiti din cap incät mä asteptam sä-i piardä prin bazin.
Ajuns acasä i-am aplicat un tratament de scurtä duratä cu bactopur direct dupä indicatiile de pe ambalaj intr-o concentratie märitä, in 3L de apä, dupä care i-am tratat pe toti in continuare cu concentratia normalä de 1 tabletä la 50 de L cu bactopur direct intr-un bazin de 175L cu apä din retea, läsatä sä stea cäteva zile intr-un bazin. Dupä trei saptamani nu mai aveau nici o urmä de boalä, nici mäcar o cicatrice. La o lunä dupä intämplare au depus icre.
Pe cel cu ochii l-am pästrat si am 300 de pui de la el, ceilalti trei i-a dat cuiva cä eu nu i-am vrut. Si dacä n-au murit mai träiesc si-n ziua de azi fericiti c-au ajuns pe mäini bune.
Dacä mi-ar fi spus altcineva ce-am scris eu aici nu l-as fi crezut. Fiecare crede ce vrea!

HIDH nu are de-a face neapärat cu flagelatele din intestine, si asta se stie pentru cä existä discusi färä flagelate care au gäuri in cap, dar eu n-am auzit c-ar sti cineva ce cauzä are boala. In bazinele mele n-a existat boala asta niciodatä. Singura problemä mai gravä a pestilor mei este cä-mi distrug flagelatele o treime din pui si nu stiu sä-i tratez, pentru cä Metronidazolul nu mai are nici un efect asupra lor.
Singurul remediu eficace: 35,5°C si apä mentinutä foarte curatä si aerisitä exagerat. La nevoie schimb 50% de 2x/zi. Gäurile se pot desinfecta cu rivanol, dupä care se aplicä o alifie care nu stiu cum se numeste in romänä, dar in germanä se cheamä "Nistatin" iar producätorul, "Lederle".
Se aseazä pestele pe un prosop ud cäldut, 30°C, se acoperä si partea de sus a pestelui pänä längä ranä, se tamponeazä rana cu sugativä, se aplicä solutia dezinfectantä cu un betisor cu vatä bine inmuiatä, dar färä sä ajungä solutia la ochi, se lasä 15-20 de secunde sä-si facä efectul, se tamponeazä din nou si se aplicä pe rana cät mai uscatä alifia care aderä si sub apä cam 30 de minute.
Se recomandä ca operatia sä decurgä in 3-4 minute, si se face si la räni produse din alte cauze, dacä acestea pun in pericol viata pestelui. A nu se trece cu vederea solicitarea pestelui in timpul tratärii, care i-ar putea face mai mult räu decät bine!

Catfish>Baryancistrus>Link>Poza ochiosului care-si plimbä puii!

Problema cäldurii o au multi acvaristi. O rezolvare acceptabilä nu avem, cu toate cä ne-am unit fortele cu ajutorul celor care ne-au pus forumul la dispozitie, si situatia persistä, nu pentru cä nu existä o rezolvare, ci pentru cä n-am gäsit-o noi, din cauzä cä n-am cäutat suficient. Pärintii acvaristicii n-au abandonat ocupatia din timpul liber la ivirea primelor probleme ci au cärpäcit pänä la reusitä. Ai accepta sä califici drept "Acvarist" pe cineva care-si comandä instalarea si intretinerea unui acvariu, limitändu-se insusi la admirarea pläcutelor culori miscätoare care aduc o notä de viatä intr-un birou cu "Atmosferä" rece? Eu nu! Dacä se incälzeste apa pe conducta lungä de la parter pänä la etejul 5, las-o sä treacä prin frigider! Dacä ti-ai bätut capul trei ore si incä n-ai aflat rezolvarea, spune-mi, si-o sä-mi clocesc si eu creerii pän-o scoatem la capät. Dacä-i prea mare distanta intre acvariu si robinet, micsoreaz-o ca sä scapi o datä de grija asta pentru anii urmätori si avertizeazä-i pe incepätori. Sau, lasä distanta, si izoleazä furtunul! Inveleste-l in härtie igienicä sau trage un alt furtun mai gros peste primul, sau aplicä ambele metode. Sau...sau...sau... Hei!... Noi säntem acvaristi! Sau tu ti-ai comandat acvariul?

Cam säracä apa-n carbonati in unele lacuri de acumulare din nord-vestul tärii! Cäte °dKH or fi in apa lui Adi?

Nu stiu de ce am sentimentul cä m-i se aseazä o muscä pe cäciulä, dar intr-un participant de talia Alinei sper sä pot avea incredere!
Tel./Fax: 021 - 232.4616
E-mail: office@zooland.ro
Casuta Postala: 1-425

Aveti grijä cä valvele sänt fäcute sä functioneze doar un timp scurt, cät e nevoie sä lase apa in masinä, si se ard dacä le tineti pornite prea mult timp. Reducerea tensiunii printr-o rezistentä prelungeste timpul in care poate fi läsatä bobina sub tensiune, dar, din cauzä cä scade putera magnetului, nu mai lucreazä valva corect. S-ar putea märi debitul legänd mai multe valve paralel, scurtändu-se astfel timpul cät stau pornite. Trebuie dimensionat supraplinul pentru un debit mai mare, sau se acceptä diferente mai mari de nivel al apei in bazin. In afarä de asta apar diferente de temperaturä la adäugarea apei de schimb in timp mai scurt. Tot in masinile de spälat se gäsesc senzori de presiune care actioneazä unul sau mai multe intrerupätoare si care se pot folosi la oprirea ventilelor cänd s-a umplut bazinul. Eu folosesc combinatia la reumplerea unui recipient de 1000L la scäderea nuvelului cu 10% si am observat cä apare o crestere a nivelului la care decupleazä senzorul de cca. 15% dupä cca. 25-30 de operatii. Poate cä un senzor electronic ar lucra totusi mai exact.

V-i se pare chiar asa de scumpä metoda mea cu butelia? >"Profile"

Nu le ajunge hrana sau mor din cauza viermilor din branchii, Dactilogirus si Girodactilus, cu care se infecteazä de la pärinti.

PS: Am postat din gresealä inainte de a termina ce aveam de scris si s-a sters al doilea post, care era finalizat, in locul primului, incomplet si plin de greseli, care face acum impresie proastä. Sorry!

Am cumpärat larve negre ca sä le mai variez meniul si am hränit reproducätorii cu ele. Din prima turä de pui eclozati, dupä ce le-am dat larvele negre la pärintii lor, nu mi-a rämas nici unul. In trei zile au murit toti! Am oprit imediat hränirea cu larve negre. Tura urmätoare, dupä douä säpt-ämäni, au fost jumätate care nu si-au umplut vezica cu aer. A treia turä a fost din nou färä probleme. De obicei iau puii de la pärinti pentru cä scot de la o pereche doar atitia cit am eu nevoie pentru selectia unor exemplare mai bune decit pärintii. De curiozitate i-am läsat o datä la pärinti sä väd cum se dezvoltä si o mare parte din ei au murit de foame cu toate cä pärintii se inteleg foarte bine. Mi-am dovedit prin asta cä oricät de buni ar fi pärintii, nu vor fi in stare sä facä concurentä unei alimentatii a puilor cu nauplii de artemia intr-un volum de 2-3L de apä, volum care se cere märit o datä cu crestera puilor, si mentinut corat prin douä, trei schimburi de 70% din apä pe zi. Nu toti, dar 85-90% din puii (larvele) de discus pot inghitzi in a treia zi de la eclozare nauplii de artemia. Bineinteles cä cine nu-i hräneste in prima säptäminä zi si noapte cel putin o datä la patru ore nu va obtine rezultate maxime. In multe cazuri reusesc pärintii sä-i creascä, cu rezultate mai mult sau mai putin multumitoare. Puii pot fi hräniti si la pärinti cu nauplii dar acestia se inprästie prin bazin, mor dupä 2-4 ore si trebuie sifonati cä stricä apa. Dacä sänt pärintii mai focosi se exclude posibilitatea sifonärii pentru cä masculul nu mai tine cont de faptul cä are pereti de sticlä in jurul säu, cu urmärile firesti pentru pui, care au nevoie de liniste ca sä mänince färä intrerupere.

Mä simt dator sä räspund la intrebare pentru cä am provocat-o, dar i-mi cer permisiunea s-o traduc pe intelesul meu, in felul urmätor:
-Avind in vedere consumul de apä, se pune intrebarea dacä se pot accepta costurile. 1m³ de apä potabilä (umple un bazin cu laturile de 2m X 75cm X 70cm) costä cca. 16500 Lei vechi. Un muncitor cistigä acesti bani in cca. 45 de minute (salar net). Un debit de 10L / orä de apä din retea, de cca. 16°C, care curge prin butelie, pästreazä temperatura a 100L de apä la cca. 26-27°C, la temperatura mediului ambiant de cca. 32°C. Dimineata si seara fiind mai räcoare, va curge apa de la retea cca. 8-9 ore pe zi, sä zicem 100L, care ar costa 165 de Lei pe zi, adicä salarul cistigat in cäte minute? 10?!

Ai putea trece capätul furtunului de la robinet prin dopul unei butelii de 1L, sau mai micä, de "Cola" pe care-o pui in acvariu, il lasi pinä la fund, celälalt il lasi scurt sub dop si-l duci la canal, si lasi sä curgä apa incet prin butelie. Ai grijä cä dacä se face cot la furtun se räceste si podeaua! :-)

Adapteazä capätul unui furtun pentru aer la un robinet, fä-i citeva spire, (inele) pe care le introduci in acvariu si lasä apa de la robinet sä treacä incet prin furtun spre canal. Reglajul fin trebuie sä-l faci modificänd numärul de spire. Urmäreste temperatura cä depinde de mai multi factori schimbätori si lasä incälzitorul cu termostat pornit, pentru cazul cä se räceste noaptea prea mult. Asta-i doar o idee ce trebuie aplicatä in functie de situatia de la fata locului. Sä nu introduci tevi de metal in acvariu!

(Am mai luat un diamant astazi,asta e un pic mai smecher dar mi-am cam luat tzeapa.Avea 5 rotite si in dreptul lor erau trecute cifre de la 2 l a 6.Numai ca rotitele pentru 5 si 6 lipsesc)
....Acela e täietorul cu role!

Nu cu diamant, Johnny, ci cu rolä! E adevärat cä mi-am cumpärat trei täietoare cu diamant din piata rusilor din Arad dar acasä am väzut sub o lupä stereoscopicä cät de rele sunt in majoritate, cä nici unul nu era cum trebuia. Aveau, fie diamantul ciobit, fie muchia täietoare slefuitä in directie gresitä, incät trebuiesc tinute strämb ca sä taie drept. Pe de altä parte toti sticlarii, printre care seful meu, maistru sticlar, pe care i-am intrebat cum se taie sticla cu diamantul, au täiat-o totdeauna numai cu rolä si päreau sä nu fi väzut vreodatä un täietor de sticlä cu diamant. Prin anii 70, mi-a spus un sticlar bäträn, in pragul pensiei cä n-ai voie sä lasi diamantul cu toatä greutatea sa pe suprafata sticlei cänd o tai. Cät o fi de adeväratä informatia rämäne de verificat iar avantajele täierii cu diamantul nu le cunosc dar un efect pe care l-am observat in incercärile mele a fost cä nu sar cioburi din täieturä asa ca la lucrul cu rola, obtinändu-se colturi mai drepte. Si diferenta de pret ar putea fi mentionatä aici! Dacä lovesti sticla ca sä crape in locul täiat este mai bine s-o faci doar pe primii doi cm de la margine, pentru cä dacä o lovesti pe toatä täietura, iese cu marginea neuniformä. Nu-ti trebuie mai mult de 30 min sä inveti sä tai sticla. Mäsori, faci semn cu stiloul cu cernealä sau cu markerul, pui liniarul la 2,5mm de locul täieturii, ungi cu terpentinä, tragi cu rola apäsänd cu cca. 2kgf, pui coada täietorului sub sticlä si apesi marginea.

Eu tai sticla indiferent de grosime, pinä la 12mm cu rola. Cele mai mari probleme apar la täierea fisiilor inguste cum ar fi intäritoarele. Pentru bazinul de 420 de litrii din sticlä de 8 mm am fost nevoit sä tai 10 cm din lungimea de 130 cm la o lätime de 60 cm si grosimea de 12mm, o fostä masä cu zgirieturile de rigoare. Am lipit coltarul pe sticlä cu prenadez sä nu miste, am uns suprafata de täiat cu o pensulä micä inmuiatä in terpentinä, am uns si rola sä nu se agate in timpul täierii, am rulat täietorul pe-o musama sä se slefuiascä axul rolei ca sä roteascä usor, am fixat rola la marginea sticlei si am tras täietorul incet si continuu pe marginea coltarului spre mine in asa fel incit sä se audä un zumzäit uniform. Dacä nu-i perfect rotundä din cauzä cä a fost lovitä de sticlä sau a cäzut cindva pe muchie, rola se poate opri si aluneca in loc sä se roteascä, si nu taie in acel loc. Dacä-i unsä cu terpentinä nu mai sar asa multe cioburi si sticla se comportä de parcä ar fi spintecatä de lichid, se rupe mai usor si mai drept. Dupä ce am täiat-o am ridicat-o putin, am asezat coada rotundä a täietorului exact sub täieturä la marginea din partea mea, (e mai bine sä se punä ceva rotund de lemn mai tare sub ambele margini) si am apäsat cei 10 cm cu podul palmei spre masä pinä s-a despicat sticla. Forta de apäsare trebuie exersatä, dar se invatä repede. Atentie! Intre marginea coltarului si muchia rolei e o distantä de 2,5mm! Coltarul se miscä de unde trebuie sä stea si stricä toatä treaba!

Catucii, ce-o mai tot lungim atita? De ce nu ne pictezi si nouä un tablou cu goanga aia, si dacä se-ngrasä pestii de ea esti eroul anului?!

Cärbunele activ absoarbe insecticide, ierbicide, pesticide, fungicide, coloranti, medicamente, substante huminice, etc... Unele sortimente aciduleazä apa sau si eliminä in apa acvariului substante oträvitoare apärute in procesul de productie. Este necesarä verificarea calitätii inaintea folosiri. Dacä se urmäreste filtrarea apei din acvariu prin cärbune activ si, ulterior inbogätirea ei cu substante huminice, se filtreazä prin cärbune apa pregätitä ptr. schimb si se adaugä substantele huminice dupä indepärtarea cärbunelui. In acvariu se introduce cärbunele in scopul absorbtiei medicamentelor, substantelor huminice, sau se foloseste drept catalizator in procesul eliminärii resturilor de clor, ca urmare a oxidärii de cätre acesta a materiei organice.

Eu le folosesc de citiva ani, pe lingä altele situate pe primele locuri in topul calitätii filtrelor interioare rapide si sint de pärere cä cele din seria "Fluval", care nu se mai fabricä de vre-un an, sint cele mai bune in cazul unei späläri repetate la intervale mici, adicä des, iar cele din seria "Fluval Plus", pentru folosirea continuä de lungä duratä, cu toate cä dupä cum m-am exprimat pinä acum in repetate rinduri, nu se recomandä adunarea gunoaielor in filtre si trecerea continuä peste aceste gunoaie a apei, care se pune ulterior la dispozitia acvariului. Gunoaiele se sifoneazä. Un avantaj important il prezintä faptul cä buretii din "Fluval Plus" sint foarte usor de confectionat acasä!

Bine-ai venit in gascä! Cu unele exceptii ai procedat corect pin-acum, iar dacä continui sä-i intrebi pe cei pätiti, inainte de a trece la actiune, o sä te scutesti de-a face greselile pe care le fac marea majoritate a incepätorilor, soldate cu pierderi de vieti pestesti si goluri adinci prin buzunare. Inainte de toate si important: este foarte folositoare (!) luarea la cunostintä a regulamentului acestui forum! Pe urmä, un pas greu dar obligatoriu pentru buna reusitä, va trebui sä afli ce proprietäti are apa de care dispui si ce fel de plante si pesti se simt bine in ea, dintre care ai sä-ti alegi mai tirziu pe cei care-ti plac. De obicei ai nevoie de nisip mai fin sau brut, in functie de pesti si plante un incälzitor cu termostat care are puterea in Wati = volumul acvariului, o pompä de aer cu debit de cca. 200L/orä, 5 metrii de furtun pentru aer, 2 pietre-difuzor, un filtru canisträ cu un volum de cca.4-5L cu material filtrant, eventual, dacä te tine buzunarul, un filtru interior rapid cu puterea de cel putin 10 Wati, un termometru interior cu ventuzä, cä cele de lipit pe sticlä mint si nu pot fi folosite la mäsurarea temperaturii apei pregätite ptr. schimb, si un capac cu douä tuburi de iluminat cu neon pentru plante. I-ti mai trebuie un recipient de 40-50L in care sä poti tine apa tot timpul in vederea declorinärii si aerisiri pentru urmätorul schimb, 1,5m de furtun mai gros pentru schimburile de apä si o gäleatä de 10-15L pe care-o s-o plimbi de colo-colo din cind in cind. Ce-am uitat eu or sä-ti mai spunä ceilalti colegi acvaristi, cä nu te läsäm noi neajutat, dar ar fi bine sä ai o carte de acvaristicä oricind la indeminä, cä si meseria asta se cere invätatä ca oricare alta.

1 chiar a pus stapanire pe "masa" si nu lasa pe nimaeni saseapropie
Inprästie mincarea prin acvariuca sä ajungä si ceilalti la ea, cä altfel rämin mai mici, sau se pot chiar inbolnävi.

2 care sunt mai mari, nu mananca nimik, stau ascunsi sub plante si ciugulesc de pe ele.
Au inceput problemele, dacä nu cumva le-ai cumpärat gata incepute. Cind se inmultesc parazitii intestinali, Hexamita, Spironucleus, Protoopalina, pecare ii au toti discusii toatä viata, prea mult, pestii nu mai mänincä decit alge, dar foarte putine. Tipic pentru aceastä boalä sint excrementele filamentoase pe care le-ai descris corect. Tratamentul este explicat pe forum la "Boli".

-cate 1 data uni mai scutura capul, iar cate 1 data altzii sau tot aia intra intr-un "trepidat"
Tipic pentru discus. N-are importantä deosebitä.

-se sperie totzi din senin
Aparent. In realitate simt socurile din jurul lor foarte intens. Variatii bruste ale intensitätii luminoase, cimpului magnetic, presiunii atmosferice, trepidatii, schimbarea imaginii la TV sau PC etc.

( bag co2

Dacä scapi o datä prea mult or sä adoarmä. Definitiv!