Aflindu-te la fata locului cunosti situatia mai amänuntit si ai un cuvint mai greu de spus. Rämine la aprecierea lui adi_ci23 cum are sä-i creascä, in fuctie de posibilitätile pe care le are. Dacä ne-ar scrie din cin in cind cum le merge ne-am putea ajuta reciproc.
Ar trebui sä ne obisnuim sä folosim termeni mai exacti cind specificäm proprietäti. Prin: mare, departe, apä durä, intelege fiecare altceva.

Da, Acaiule, si tu stii despre ce vorbesti, numai cä vezi tu,... asta-i asa un fel de polemicä purtatä intre diferiti acvaristi deja de multä vreme. Unul zice-ntr-un fel, celälalt in altul. Eu am incercat in amindouä, ultima datä la inceputul lunii, cind v-am scris c-am avut jumätate din pui care nu-si umpluserä vezica innotätoare. In situatii din astea nu mai stii ce-i bine, si incerci si ce-ti recomandä altii. Le-am pus treptat apä durä dar n-a fost mai bine, ci mai räu. In apa-n care se läfäie ceilalti, ästia mici se inegresc, i-si pierd pfta de mincare, devin apatici, si se vede cä nu le merge bine. Puii de-acuma au sapte zile. Cresc in aceeasi apä-n care au crescut cei care nu se puteau ridica. Dacä le dau sä mänince si au burtile pline, multi dintre ei nu se mai pot ridica s-atunci mä-ntreb cum sä interpretez ce väd, pentru cä inainte de-a minca n-aveau nimic. Chiar acuma m-ä uit la ei si nu väd mäcar unul care sä nu inoate normal. Nu-mi vine sä cred cä nu le ajung mineralele, intr-o apä care-i de 5-10 ori mai durä decit cea in care träiesc in afluentii Amazonului, mai ales dacä ne gindim cä le däm artemia, care contine un multiplu al särurilor hranei din apele naturale. Aici trebuie sä fie altceva la mijloc! Poate cä lipseste ceva anume. De multe ori am observat o schimbare radicalä in comportament dupä ce le-am schimbat apa durä cu apä moale de 3-4° filtratä prin turbä, si n-am pui care sä aibä semne cä nu le creste scheletul cum trebuie, sau cu defecte la aripioare. Dac-au crescut mai multe generatii la rind in apä moale cu turbä si s-au dezvoltat normal, si se simt mai bine in ea, de ce sä icerc altceva care-i inpotriva naturii lor? Jumätatea care-a rämas de rindul trecut au 2,5cm sint galbeni transparenti nu-i mai pot sätura pe cum halesc si mi-e mai mare dragul sä-i väd jucäusi si vioi. Despre cum se comportä la confruntarea cu bolile mä abtin sä scriu pentru cä eu am alte conditii aici, nu le cunosc pe cele de la voi, asa cä adi_ci32 ar trebui sä tinä cont de ce spui, si sä cintäreascä argumentele pro si contra. La urma urmei trebuie sä-si adune fiecare experienta si cunostintele sale. Se pune si intrebarea dacä-i mai bine sä-i obligi sä se adapteze brusc la conditii sträine lor, sau sä le creezi conditii optime la care s-au adaptat in timpul evolutiei speciei.
Am fost in vizitä la un crescätor renumit care mi-a arätat aparatele de mäsurä cu valorile apei in care-si tine pestii, cind a observat cä nu mai eram in stare sä scot un cuvint din gurä, de uimire. Culori, färä exagerare uluitoare, färä medicamente, färä hormoni, si färä alte smecherii, obtinute la pesti sälbatici. Ce scriu eu aici se bazeazä si pe ce-am väzut acolo.

"Off toppic": (cu riscul sä fiu luat la mijloc, mai cunosc un caz!) Acaiule, dragä,: atita timp cit nu ne scoatem ochisorii, ci polemizäm civilizat, cum se cade intre oameni care se rspectä, o sä ne foloseascä la toti foarte mult "Polemica". Nu-i ästa rostul Forumului? Multumim celor care n-i l-au pus la dispozitie ca sä-nvätäm unii de la altii!

Se potriveste märimea cu virsta, dar sint prea slabi. Sub aripioara dorsalä trebuie sä fie spatele rotunjit. Aflä ce le place si bagä-n ei cit incape cä altfel rämin in urmä si asa ceva n-ai sä mai repari. Dacä se rotunjeste spatele le dai mai putin sä nu se ingrase peste mäsurä cä se deformeazä si iar nu-i bine. Si ai grijä ce faci cu apa. La ästia mici nu le prieste apa asprä! N-ar fi räu sä vezi o datä pui crescuti in apä cu turbä, da probabil cä n-o sä ai ocazia, asa cä te chinui cu ce ai. Incearcä sä-ti lasi mai putini pe cind or fi maturi. Mai scapä-te de vre-o doi, trei cind or avea vre-o 8-10 luni si crezi cä-i poti alege pe cei care-ti plac mai mult, c-or fi prea multi zece si nu se aleg perechi dacä-s inghesuiti. Ah, si am o intrebare! Ce intentii ai cu perechea? Si unde ai sä tii 150 de pui de trei, patru luni? C-or sä t-ii facä cadou si nu cred c-ai sä-i arunci!

Da, cind devin maturi le apar culorile cele mai frumoase, acesta fiind unul din motivele pentru care si-a primit denumirea de rege al pestilor ornamentali, dar si caracterul pasnic, sociabil are importantä cel putin la fel de mare, ca sä nu zic predominant la selectia reproducätorilor.

Aaaa, da! Si incä nici mäcar nu-s albastre! Scuze! Am uitat sä le amintesc. Toti discusii care träiesc sau provin din biotopul lor natural au aceste dungi a cäror formä si culoare se pästreazä toatä viata, chiar dacä nu se väd tot timpul. Cu ajutorul lor i-si exprimä supunerea fatä de altii, o stare de inpacientä, sau iritare, si dispar cind sint linistiti si sänätosi. In marea majoritate a cazurilor sint in numär de 8 sau 9. La discusul brun sint de obicei mai intense si mai mult prezente decit absente. Personal am observat cä sint relativ usor de eliminat prin selectie deoarece de fiecare datä cind am vindut o generatie mi-am pästrat exemplarele care le prezentau cel mai putin, surprins fiind cind am cumpärat pentru icrucisare citeva exemplare care le aratä mai intens decit ai mei, atit la fostul proprietar cit si la mine. Discusii "Heckel", sau variantele rezultate din icrucisärile altora cu acestia, prezintä particularitatea cä-si aratä a cincea linie mult mai pronuntat decit celelalte, aceasta fiind ceva mai latä. Aproape de tot dispare doar in cazuri foarte rare. La varianta "Blue Diamond" este caracteristicä lipsa acestor dungi, in timp ce "Snake Skin" prezintä 13. Recent s-au descoperit in naturä douä exemplare de "Snake Skin" sälbatici, despre a cärei variante, crescute deja pe la inceputul anilor 1990 in acvarii se afirmase c-ar fi rezultatul unei intense munci de selectie si incrucisare.

Doar in cazuri deosebite apar culorile la discus asa de timpuriu. De exemplu la "Blue Diamond". La majoritatea celorlalti apar pe la virsta de 6-9 luni si se dezvoltä cam 2 ani. Pe de altä parte este uimitor ce diferente de culori poate prezenta acelasi peste in conditii diferite. Un cameleon ar putea cräpa de invidie. In general se poate afirma cä discusii incearcä de multe ori sä-si contopeascä culorile cu cele ale mediului inconjurätor, dar si starea psihicä si fizicä l-i se poate citi in culori. Toate aceste afirmatii nu sint valabile de exemplu la "Pidgeon Blood", care nu-si schimbä culoarea nici cind are pui, generind astfel probleme la inmultire din cauzä cä puii cautä "ceva negru" dupä eclozare si inoatä spre filtrul de burete, siliconul negru din colturi etc...etc. "Royal Blue" sint discusi care existä si in naturä in aceastä formä. Desenul lor este alcätuit din dungi maronii si albastre de formä neregulatä care se intind orizontal pe toatä lungimea corpului. De multe ori denumirea culorii are foarte putin de-a face cu culoare realä a pestelui, aceasta fiindu-i datä pentru a-l repartiza intr-o grupä mai mare din care face parte.

Se pregätesc; dupä ce s-a corätzat si pus än frigider carnea: pentru 1kg de inimä, 20 de picäturi dintr-un complex de vitamine, 30ml unturä de peste, 8ml ulei de peste cu contzinut cät mai mare de acizi grasi, 120mg ß-carotinä pentru accentuarea culorilor, se gäseste in concentratzie de 10% än comertz, se dizolvä än 10ml apä foarte caldä, cca. 60°C, 160g de värfuri, primele 4 frunze, de urzici tzinute 10-15 sec. in apä fiartä, sau spanac, la fel blansat, 100-150g de insecte sau larve de tzäntzari (negre sänt excelente!) proaspete (vii), räcusori, etc.etc...Cine tzine pestii än apä cu duritate micä poate sä adauge 1-2g de carbonat de calciu (CaCO3). Combinatzia contzine cca. 70% proteine, 20% gräsime si13-15% hidrocarburi. Relatzia albuminä-gräsime este de 3,5 : 1. (Sä rämänä vorba ´ntre noi, eu mai pun cite-o linguritzä rasä de usturoi granulat fin, cic-ar fi bun contra parazitzilor intestinali, tot atäta boia de ardei dulce, un gälbenus de ou, ....si cam ast-ar fi. A! Si la urzici sau spanac nu mä prea tzin dupä retzetä. Mai pun si 200g cäte-o datä. Peste nu pun cä nu stiu sä-l corätz de oase, da cine se pricepe,...bafta lui! (Sä-mi spunä si mie cum face!) Dacä se ändepärteazä gräsimea, tendoanele, venele si pielitza de pe muschi rämän cca. 700g dintr-un kg. Carnea se cumpärä cät se poate de proaspätä, nu a treia zi dupä täiere, nici congelatä, si se preparä imediat, si nu cum mai fac eu, dupä ce-am läsat-o o noapte-n frigider! Se corätzä doar cäte o bucatä micä, 300-400g, cealaltä se pästreazä tot timpul än partea de jos, mai rece, a frigiderului reglat la cea mai scäzutä temperaturä. Nu än congelator! Se macinä verdeatza cät mai märunt, dar nu ca fäina, se amestecä cu mixerul toate ingredientele, ca sä fie cät mai omogene si se pun la rece.1kg de muschi se macinä äntäi mare, se amestecä cu ingredientele, si se macinä a doua oarä cät mai märunt. Se macinä carnea de preferintzä nu`n toiul veri-n amiaza mare ci mai bine pe la boboteazä, pe la patru dimineatza , cänd se duce-olteanu-n piatzä. Da am uitat cä nu toatä lumea preparä 10-15kg o datä än 8-10 ore, asa cä face fiecare cum crede de cuviintzä, numai cä o datä mäcinatä, carnea se altereazä cu acceleratorul din cauza contactului märit cu aerul. Se änmoaie gelatinä pentru un litru si jumätate de lichid, (scrie pe ambalaj) än apä rece 10-20de min. Cät se änmoaie gelatina se amestecä ingredientele cu carnea, pe urmä se stoarce gelatina cät mai bine de apä si se pune la änmuiat intr-un vas in care sä poatä äncäpea mai tärziu carnea, (1kg) pe care o pregätim de pus än pungä specialä pentru congelat. Vasul cu gelatina se incälzeste pe baie de apä intr-un vas mai mare pänä obtzinem gelatinä lichidä. Luäm vasul din celälalt si punem carnea treptat amestecänd tot timpul. Cine vrea sä stie ce se äntämplä dacä pune gelatina än carne sä facä mai bine de la änceput 1kg asa si unul altfel ca sä nu pätzeascä ca mine! Eu folosesc pungi de 1litru än care pun 400g, fac o placä de un deget, si räsuflu usurat dupä ce le väd pe toate 25 än congelator. As läsa corätzenia pe mai tärziu da-i chestia cu nevasta. Oricum nu vede cu ochi buni cäsätoria mea cu pestii, asa cä....fac corätzenie!

Faza e cä dai un ban da stai än fatä! Pläcerea e cä discusii maturi sänt mult mai robusti decät äia mici, nu se änbolnävesc asa usor, n-au pretentii asa mari la cäldurä si halealä, sänt gata colorati, nu cumperi mäta-n sac, fac 150-250 de pui in cel mult o lunä, chiar si-n acvariu plantat, nu dupä un an jumate. Dacä nu-i cunosti si vrei sä-i studiezi, garantat ai sä pierzi cätiva pui, da nu-i aceeasi treabä sä pierzi 5 din 10, sau 35 din 200. Ca sä nu mai amintesc de exaltarea algelor la gändul cä vor savura mäncarea de la 10 pui de discus in crestere! Perechea se cumpärä dupä ceai väzut-o cu proprii ei pui de sapte zile!

Nici o problemä! Dacä are acvariul ramä iar inältimea acvariului este, än cm, mai mare decät lätimea bazei, tai geamul nou cu 2-4mm mai scurt si mai ängust decät lungimea si lätimea interioarä a acvariului. Ar fi bine sä indepärtezi siliconul vechi de pe portiunea pe care vei aseza geamul nou ca sä nu rämänä mult spatiu nefolosit äntre cele douä funduri. Äncearcä sä nu intrii cu lama cutitului intre geamuri, pentru cä o datä inceputä, o täieturä se poate transmite prin silicon mai departe, cänd apare tensiunea la umplerea cu apä, chiar dacä l-ai lipit din nou pe deasupra. Lame foarte dure de cuter zgärie sticla cu usurintä!!!. Va fi nevoie sä stergi suprafata de lipit cu acetonä, atät la geam cät si unde a fost siliconul vechi cu ceva care nu lasä impuritäti än urmä.(Scame, härtie de servetel etc...) Ä-ti iei mänusi curate, prinzi cu ambele mäini o margine lungä a noului geam si-l ridici deasupra acvariului, cobori geamul än acvariu prin colturile diagonale, äntre care ai o lungime mai mare decät noul geam, pänä ai trecut de rama superioarä. Fiind cu 2-4mm mai scurt decät lungimea interioarä, vei putea aseza noul geam paralel la spatele acvariului, urmänd doar sä-l cobori peste vechiul fund si sä faci lipiturile cu silicon. Dacä doresti, nu-i neapäratä nevoie, poti sä pui 4 puncte de silicon repartizate uniform pe vechiul fund inainte de al aseza pe cel nou. Ca sä nu mäzgälesti geamurile ar fi recomandat sä le acoperi cu bandä adezivä care trebuie luatä imediat dupä fiecare lipiturä. Dacä se usucä suprafata siliconului, (5-10 min) se lipeste de adeziv si iese o ciorbä de n-o mänäncä nici porcii. Dacä n-are ramä, cu atät mai bine. Dacä are ramä si äntäriturä äntre fatä si spate demontezi intäritura si-o pui pe urmä la loc. Än cazuri deosebite mai existä posibilitatea executärii noului fund din 2 buc (3, 4,...72,345 buc.tip mozaic :-) ) Pentru cazuri extrem de disperate, mai exist si eu! Ard de neräbdare sä aflu si eu "Ideile" pls!

Sama ce faci acolo!!! Treaba cu geamu nou pe dinafarä pute urät de tot. Eu l-as pune absolut sigur pe dinäuntru, dar dacä crezi cä pärerea mea nu conteazä te-as sfätui sä mai asculti si la altii. Si lipeste-l de jur ämprejur!!! Dacä faci acuma economie la sticlä ai sä faci cändva risipä la apä!

E clar ca "Bunä ziua" cä-ti hränesti si filtrul odatä cu pestii dacä nu-l opresti, sau? Nu-i päcat doar de mäncarea ce-o bagi än el, cu toate cä nu mai creste, ci si de pestii äia care-s nevoiti sä-si petreacä viata lor amärätä in apa änputitä de resturile de mäncare stricatä peste care trece än filtru, 24 de ore din 24. Pe de altä parte ai vrea sä porneascä din nou dupä ce-au mäncat. Si uneori nu poti astepta längä ei pänä mänäncä. Cum o rezolvi? s´lur lurotaziropmeT

Marele Alb

Äntr-un (sau, "Pe un"), cum e corect?, forum german se afirmä c-ar apärea problema in urma prezentei nitritului in apa-n care eclozeazä larvele. Eu am fost convins cä filtrul folosit ar fi destul de eficient. Acum va trebui sä verific ipoteza mai amänuntit. Dupä cät de relaxat respirä pestii ar trebui sä fie suficient oxigen in apä si pentru bacterii. Filtrul este un burete relativ fin, de 40 x 12 x 12 cm, cu bule de aer, "bolborositor", äntr-un bazin de 50 x 50 x 50cm, cca. 100 de litri. Än afarä de astea nu-i hränesc excesiv si schimb, in afarä de schimburile normale, cam 30% din apä änaintea depunerii, cu apä din osmozä trecutä prin turbä, än amestec cu apä de la reteaua de distributie. Am observat deformarea coloanei vertebrale mentionatä, la unii mai pronuntatä, la altii mai putin. Ah, ce mai voiam neapärat sä mai aflu,: se mai simte gustul "resturilor alimentare" parasutate än lacul de acumulare de cätre ciorile care-l survoleazä, in apa de la robinet? Dacä mai apar si la urmätoarea generatie "grei", äi separ ca sä väd cäti ä-si revin si cum se comportä in cursul vietii cä dacä se transmite "greutatea" la urmasi äi selectez cät mai din timp, pe la 1/2, pänä la 2 säptämäni, ca sä n-apuce sä-si revinä si, eventual sä fie integrati intre reproducätori, dar poate cä ar fi mai simplu sä fie eliminati din capul locului. Voi ce ziceti?

gogolanu

Dacä mä gändesc än ce apä eclozeazä äia mici än apele lor natale, nu toti, dar unii, e clar cä ai motive intemeiate sä le-o faci asemänätoare. Pe de altä parte unii "studiati" afirmä importanta deosebitä a prezentei calciului in procesul fecundärii icrelor. Nestiind ce duritate asigurä o cantitate suficientä de calciu prefer eu, sä n-o scad sub 3°dGH. Altii merg si mai departe si eliminä carbonatii cu totul, cu ajutorul diferitor acizi. (fosforic). Multi dintre noi stim cä bioxidul de carbon din atmosferä, ca si cel expirat de cätre bacteriile din filtrele biologice se disolvä usor in apä, unde reactioneazä cu carbonatii producänd acidul carbonic, deci, äncä un motiv important pentru care prefer eu, sä nu scad dGH sub 3°, cel putin atäta timp cät, fiind la muncä, nu pot urmäri schimbärile in aciditatea apei, mai ales cä sonda PH indicä valori dince än ce mai gresite si reactioneazä din ce än ce mai äncet la schimbäri in aciditate, cu cät se apropie duritatea de 0°dGH. Deja la 20 µS/cm se adaugä cäte 3ml KCL 3 mol la fiecare 100ml de apä mäsuratä pentru a obtine indicatii cät de cät folositoare. Abordänd tema "cärbune filtrant", pot doar sä mä pläng cä, datä fiind marea de minciuni in care ne ineacä marea majoritate a producätorilor si comerciantilor, e lamentabil cä nu s-a gäsit cineva din rändul celor care-s nevoiti sä-l foloseascä, sä cerceteze eficacitatea sortimentelor cunoscute. Mä äntreb dacä cei care-l folosesc sänt än temä cu faptul cä o datä incärcat complet, (cum afläm cänd e äncärcat?) cärbunele äncepe sä dea mediului filtrat inapoi ceea ce-a filtrat. Ca sä nu mai vorbim de faptul cä, pentru o absorbtie eficientä, viteza cu care trece apa peste cärbune trebuie sä fie aproape insesizabilä asa cä nu-i tot una unde si cum äl folosim. Sänt revoltat pentru cä am äncercat sä elimin albastru de metil dintr-un bazin, cu cäbune la care se fäcuse o reclamä pompoasä. Am pus 2 litri de cärbunele äntr-un cilindru si am läsat apa sä curgä prin el aproape picuränd äntr-un pahar ca sä pot compara culoarea cu cea din bazin. Rezultatul? Nici o diferentä! Dupä 24 de ore mai erau doar resturi putine din substantä. Se adunase toatä än filtrul biologic, cu urmärile de usor de bänuit. Apa purä? Ce-i drept, än naturä pare sä functioneze dar eu n-as ändräzni sä-mi tin selectatii än asa ceva. Nitrit? Inamicul public Nr. 1.

Alina_g

Räspunsul ä-mi pare evaziv si totodatä extrem de exact. Aceste cauze nu se pot exclude pentru cä nu se pot verifica, numai cä eu as dori s-o rezolv cumva. Nu pot accepta prea mult timp 50% "larve grele"

Oricum, vä mutumesc la toti pentru contributia binevoitoare.

In bazinele de reproducere am intre 95 si 400 µS/cm=3-12°dGH, PH6,4-7,5 apä din osmozä cu turbä granulatä in amestec cu apä potabilä. Intr-o vreme aveam impresia cä-i din cauzä cä au burtile prea pline si nu rämäne loc ptr. vezicä, dar se äntämplä si la cei care mänäncä mai putin, si la cei pe care-i las sä-i creascä pärintii, in apä durä, moale, acidä sau alcalinä, la diferite perechi, ani dea rindul. Acum sänt 50% loviti de soartä, dupä ce-au pierit 2 generatii consecutiv in primele 3 zile dupä eclozare, probabil din cauzä cä le-am dat la pärinti larve negre dintr-o sursä necunoscutä. S-am mai si cumpärat 20 kg. Mä pot späla pe cap cu ele! Le dau la ratze.

Indiferent de alte conditii, am intre larvele de discus intotdeauna unele care nu-si umple vezica cu aer si nu se pot mentine in masa apei decät inotänd din greu. Aer au destul! Unele si-o umplu dupä 2-3 säptämini.
A observat cineva fenomenul la alti pesti? Cunoaste sau bänuieste cineva cauza?

mareus wrote:sunt membru( ha ha ha ) nou, dar nu pot sa nu ma minunez
chiar nici unul dintre voi nu a scos pui de discus?

Cum sä nu?! Säntem o grämadä, da cine-si dä cu pärerea despre banalitäti din astea?

Ce substrat se potriveste pentru discusi si cum pregatesc apa astfel incat sa nu mai arunc banii pe geam si sa fie si pestisorii fericiti ?

In locurile de bastinä au ca substrat nisip alb foarte fin in care le place sä-si caute hrana si de care se freacä ca sä scape de paraziti de piele. In acvariu trebuie sä tii seama de propriile tale dorinte, se recomandä nisip de cuart de 2mm pentru cä se sifoneazä murdäria mai usor din el si permite accesul substantelor nutritive din apä spre rädäcinile plantelor, sau nisip de riu, färä calcar.

Apa cum trebuie sä o pregätesc? Duritatea apei ar trebui sä rämänä sub 6°dGH pentru a inlesni acidularea apei ca urmare a inbogätirii acesteia cu bioxidul de carbon rezultat din respiratia bacteriilor din filtrul biologic. Apa durä se poate inmuia prin adäugarea de apä de ploaie, distilatä, filtratä prin osmozä inversä sau prin filtre cu räsini selective. Substante nocive dizolvate in apä se inläturä prin filtrarea prin cärbune activ sau, cu exceptia clorului, prin osmozä inversä.Nu se schimbä mai mult de 20% din apa acvariului cu apä luatä direct de la reteaua de distributie, chiar dacä se garanteazä lipsa substantelor nocive, din cauzä cä la presiunea ridicatä din retea s-au dizolvat mai multe gaze ce formeazä la presiunea normalä bule de aer pe branchiile pestilor ingreunändu-le respiratia. Ideal ar fi sä aerisim apa pentru schimb continuu timp de o zi, dupä luarea de la robinet, inainte de a o turna in acvariu ca sä iasä clorul din ea.

M-ar interesa daca exista metode mai simple nu sa stau toata ziua cu testarea apei si alte nenorociri.

Pui de discus se pot creste si in apä cu duritatea de pinä la 12-16°dGH, bineinteles cu pierderi mai mari! Un mijloc mai ieftin de a inmuia si acidula apa este filtrarea prin turbä.

Mai ales ca alti pesti nu mai tin, ii dau pe toti.

Personal ti-as indica si eu la fel. Or sä-ti ajungä discusii cind ai sä-i cunosti mai bine si-ai sä vrei sä-i inmultesti. Cine urmäreste sä facä ceva deosebit in domeniul ästa va trebui sä aibä o viatä lungä care, oricum, i se va pärea din ce in ce mai mult, prea scurtä.

O sa le iau un acvariu mai mare. Deocamdata o sa iau 2-5 discusi micuti si or sa stea singuri fara alti pesti.Daca iau discusi mai micuti (~4-5 cm diametru) sunt prea mici ?

Nu ! Dar prea putini ! Eu as lua 6. Din locuri diferite, cäte doi, dar de aceeasi märime si in nici un caz cu diferente mari de culori. Bine crescuti, si mai ales pasnici dar nu fricosi, sä nu atace dar sä riposteze la atacuri Dacä-ti cumperi discusi agresivi din fire or sä-ti facä zile negre. Studiazä-i indelungat inainte de ai cumpära. Alege-ti care au ochii rosii, arcul de cerc dintre gurä si inotätoare sä fie cit mai uniform, färä gusä sub opercule. Linia fruntii trebuie sä fie usor arcuitä in afarä färä cutä in fata ochilor. Intre ochi si frunte trebuie sä fie o distantä cit o jumätate de ochi, altfel nu-i "bine crescut". Semne de "proastä crestere" sint ochi si inotätoare prea mari sau deformate, forma alungitä, fruntea ascutitä. Liniile negre trebuie sä fie drepte, färä intreruperi sau bifurcatii. Sä nu stea ascunsi, sä fie vioi, sä caute in permanentä dupä mincare, sä n-aibä burta suptä, fecale lungi si albe. Iar dupä ce i-ai dus acasä fi cu ochii pe ei . N-ai sä poti evita cearta, dar dacä pui lucruri in bazin in asa fel incit sä nu se vadä tot timpul vor muri mai putini.Douä, trei ore de stress din partea celorlalti il poate costa viata. Aici incepe arta, iuteala de mänä, dexteritatea, imaginatia si capacitatea de improvizatie ce caracterizeazä un crescätor de discusi. Nimeni nu-ti poate spune ce ai de fäcut de cind äi cumperi si pänä se acceptä intre ei. Eu pot sä-ti spun doar cä trebuie sä-l aperi pe cel mai slab cum stii mai bine. Nu-i manevra dintr-un bazin in altul. Uitä-te la fiecare-n gurä dacä mänäncä intradevär.Iar dacä nu mänäncä fä ceva! Dä-i altceva. Ridicä temperatura (30-32°C) si aerarea. Schimbä apa cu apä bunä, färä compromise, cä dacä nu-l iei in serios il pierzi. Si nu-i bombarda cu medicamente pinä nu stii ce probleme au. E bine sä ai " Bactopur Direct " in casä inainte de a-i cumpära si mai intreabä pe altii inainte de a hotäri ce faci, dacä nu esti sigur.

Am deja doi discusi rosu turcoaz si unul albastru diamant.

Cind vor fi maturi o sä-ti doresti pui de la ei. Din päcate i-ai ales deja färä sä stii cä din astfel de combinatii rezultä discusi cu culori palide, cenusii, cu desen nemultumitor, asa de variat incät n-ai sä poti estima cum vor aräta maturi. Nu crezi cä-i mai practic sä fie la fel? In sfirsit, bucurä-te de ei. Dacä o sä vrei urmasi mai poti cumpära sau schimba.


Se simt excelent, au mare pofta de mancare si de viata. Se coloreaza mai intens pe zi ce trece.
Ma felicit pentru asta si va multumesc pentru sfaturi, drept pentru care azi iau un rosu marlboro si un albastru solid. Eu vorbesc de conditiile apei, de substrat, plante care rezista la temperatura aia, mancare si "simplitatea procedurilor"

Ce le dai sä mänince? Cum filtrezi apa? Despre plante n-am scris intentionat. Faci cum crezi dar eu ti-as recomanda sä te concentrezi deocamdatä asupra pestilor pänä te pricepi la ei. Exemplu: vrei sä-i scapi de vre-un parazit ale cärui ouä cad sub nisip. Exemplu: hexamita si spironucleus devin din ce in ce mai rezistente la medicamente. Se combat prin ridicarea temperaturii la 35,3°C. O problemä, dacä ai plante!

Da! Si totodatä organizatorul celei mai mari expozitii concurs de acvaristicä, cu precädere discus, ai cäror cästigätori incaseazä premii de 5000 €, ce are loc anual pe la inceputul lunii octombrie timp de 3-4 zile in Duisburg, (Landschaftspark Kraftzentrale)si al altor expozitii mai mici. Proprietarul celui mai mare acvariu demontabil si, prin urmare, transportabil, ca si al celui mai mare magazin comercial zoologic din lume.
@.Iskebible: dacä prezintä interes, pot prezenta rezultatele unui test al dispozitivului de producere a bioxidului de carbon ( CO²) pe cale electricä si eventual, pentru amatori, principiul de functionare.

CHRISTOS A INVIAT

Ouäle de artemia sint sensibile la umiditatea din aer, la luminä si cäldurä.
Cantitäti care nu se consumä in timp de 3o de zile se impart in sticle de
cca. 30ml-max50ml, de ex. de la condimente alimentare, inchise ermetic si se pästreazä in frigider. Cine-i dispus sä exagereze poate inlocui aerul pätruns in sticlä, la folosirea ouälor, cu bile de rulmenti, pietricele s.a.m.d. Recipiente transparente se tin si dupä deschidere, in timpul folosirii, la räcoare si ferite de luminä. Orezul si sarea absoarb umiditatea. Existä diferente la procentajul de eclozare si la märimea naupliilor in functie de provenientä, fapt important, dacä hränim larve mici. Se altereazä si in ambalajul original, in magazinele de desfacere, dacä nu sint depozitate corespunzätor, la temperaturi scäzute. 10-20% se pierd in timpul eclozärii pentru cä se lipesc de marginea recipientului, pierzind contactul cu apa.
Becurile economice cu luminä de zi sint de preferat celor cu incandescentä. Le recomandä producätorii si fac mai putine alge.
>>>cichlide-discus>>>

30cm², cca 12x2,5cm la sticla de 8. Leagä-le cu-n fir de nylon de pescuit intre ele sä nu-ti cadä pe nisip. Nu pentru cä trebuie sä-l ridici c-o sirmä de fier de-acolo ci pentru cä nisipul si rugina n-au nici un fel de problemä sä sgärie sticla, iar tu n-ai sä fi niciodatä sigur c-ai scos si ultimul firicel din magnet.