si ceva ce tu ai omis sa spui

"Exista aproximativ 20 de specii de cartita in mediul pamantesc. Unele specii de cartita sunt si acvatice sau cel putin semi-acvatice, ceea ce inseamna ca isi petrec majoritatea timpului in apa"

pasajul este un copy paste dintr-un articol de pe net

@Humbert:

- In regiunea de campie, populatiile de cartite negre nu si-au modificat meniul...

- Intr-adevar, in regiunile de deal, se observa modificari genetice la nivel de transaminaza albuminoasa la populatiile de cartite... din cauza reliefului accidentat, ramele (care-s hrana lor predilecta) nu poa' sa urce la deal pe sub pamant. Asta obliga cartitele sa-si diversifice meniul si sa manance si ceva vegetale (ies noaptea in gradinile oamenilor si mananca legumele din vrej).
- Dar, sunt observatii nesustinute inca de niciun fel de studiu stiintific. Totul se bazeaza doar pe cateva reclamatii facute de tarani, la sectiile de politie din satele sub-carpatice.
- Stii si tu cum e lumea... e usor sa dai vina pe cartita, ca sa ascunzi lipsurile din gestiune... eu n-as pune baza pe aceste rapoarte.

@cingo:

- Alea traiesc doar in zona Deltei si pe malurile luncii Dunarii... au fost exterminate de pescari, deoarece ataca setcile si fura pestele peste noapte.
- Bulgarii au, undeva pe langa Silistra, o statiune experimentala unde incearca sa inmulteasca in captivitate o populatie de cartite acvatice (Chrysochloridae balkanikus).


Din punct de vedere taxonomic, avem urmatoarea clasificare:

- Cartitele negre - clasa Mammalia, familia Talpidae - http://en.wikipedia.org/wiki/Talpidae
- Cartitele rosii (aurii) - clasa Mammalia, familia Chrysochloridae - http://en.wikipedia.org/wiki/Golden_mole

Cartitele semi-acvatice sunt o subgrupa a cartitelor aurii... si-si sapa tunelurile in malul apelor... nu prea ai cum sa iei pamant de acolo. Deci, le putem omite din discutie!

koala wrote:
Baietii care mai colecteaza pamant din asta au o metoda care da rezultate excelente... folosesc o cana de metal si o galeata de tabla.

Mai stiu o metoda care iarasi nu da gres.
Dupa o noapte de betie crunta, te apuci sa alergi cat mai dezbracat pe camp (de preferinta fara nicio haina, daca se poate), tipand in gura mare cuvinte neinteligibile. Daca te mai si fugareste cineva in spate cu o bardita, e si mai bine.

Am incercat-o acum multa vreme si pe bune ca n-am vazut nicio cartita...
Sigur erau toate ascunse prin galerii.

koala mai dat gata

esti o "batrana enciclopedie" no offence

cel mai tare topic.....mai am un pic si va iau in serios cu pamantul de cartite.....

Nu radeti bah!... periodic, la cativa ani, avem asemenea discutii legate de "miracolul cartitei":

http://www.acvariu.ro/forum/posts/list/2293.page#p23430

Este o problema discutata si rasdiscutata, da' noua ne face mare placere sa o tot repetam la infinit.
Unii dintre colegii de forum nu au timp liber, ca sa caute prin subiecte, asa ca facem noi treaba asta pentru ei. E datoria noastra!

koala wrote:Este o problema discutata si rasdiscutata, da' noua ne face mare placere sa o tot repetam la infinit.
Unii dintre colegii de forum nu au timp liber, ca sa caute prin subiecte, asa ca facem noi treaba asta pentru ei. E datoria noastra!

si nu ma pot abtine sa nu citez un clasic, sper in viata :

SA DAM SI CERNOZIOMULUI NOSTRU NATAL O CIT DE MICA SANSA....CHESTIE DE MANDRIE NATIONALA

Ce, cartita noastra e mai prejos decat a lor

@koala: imi pare rau, te pui impotriva progesului. eu inteleg ca schimbarea unui mod de lucru e grea, dar realitatea e ca nu mai e o diferenta notabila intre ele.
la fel de greu a acceptat lumea ca e ok sa injectezi CO2 in acvariu, nu mai departe de acu' 15 ani daca ziceai asa ceva radea lumea de tine.

in plus, eu am vazut acvarii cu substrat de cartita rosie de firma si cu substrat de cartita neagra DIY si nu era pic de alge in amandoua.

oricum, daca vreti ceva cu adevarat deosebit, este pamantul de cartita cu nasul stea

asta e dumneaei cartita cu nasul stea, e rara, dar pamantul de la ea este un fel de ADA al solurilor de cartita, daca pot sa fac o comparatie.
e adevarat ca scade un pic ph-ul, dar pe ansamblu e cel mai bun substrat de cartita.
am inteles ca si Amano l-a folosit intr-un timp.



edit: am uitat sa spun ceva important: solul de cartita cu nas stea este foarte sensibil la lumina, nu poti sa luminezi acvariul decat cu moon light ca sa replici conditiile din natura.
plantele insa au o crestere fantastica, cica nu le mai trebuie lumina asa multa.

Humbert, noi nici nu am vrut sa pomenim de ea, deoarece asa cum bine se stie, oamenii de stiinta britanici au aratat ca aduce o mica carenta de molibden care doar sti bine ce periculoasa este Reducerea pH-ului este doar un prim semn al carentelor de molibden bivalent. Nea Amano il utiliza in combinatie cu granule de harigato bogate in metale grele...

Lucian, eu nu vreau sa ma cert cu nimeni. E adevarat ca o carenta de molibden este foarte nasoala, numai cine nu a stat noaptea cu electromagnetul in apa nu stie la ce ma refer.
eu m-am batut mult cu carenta de molibden, care este cumplita si insidioasa si se mai si transmite.

insa eu am dat o idee celor care vor ceva de calitate, pentru ca nu e obligatoriu sa ai o astfel de carenta, depinde de filtrare printre altele.

eu nu mai suport tensiunea de pe topicul asta si as vrea sa mi se stearga contul, m-am saturat sa fiu atacat in continuu.

edit: sper sa nu fiu sanctionat pentru off topic.

@Humbert sa sti ca apreciem contributia valoroasa adusa acestei chestiuni in dezbatere, dar... Atentie mare cu tensiunea, nu te juca cu ea si nu o ignora. Aceasta tensiune poate deveni molipsitoare si ramai si fara populatie activa si fara acvarii

NU va jucati cu tensiunea!

Lucian wrote:@Humbert sa sti ca apreciem contributia valoroasa adusa acestei chestiuni in dezbatere, dar... Atentie mare cu tensiunea, nu te juca cu ea si nu o ignora. Aceasta tensiune poate deveni molipsitoare si ramai si fara populatie activa si fara acvarii

NU va jucati cu tensiunea!

Sloboziti-o, daca-mi este permisa o figura de stil... sloboziti-o, far' tagada!
Desigur, ma refer la tensiunea acumulata.


In ultimii ani, studiile clinice facute la Universitatea Barnau-du-Laque (Elvetia) au demostrat ca nu tensiunea este periculoasa... ci intensitatea!
Ca atare, cercetatorii recomanda descarcari multe, mici si dese, in defavoarea unei descarcari masive (insotita de pierderi considerabile de minerale pretioase).


@Humbert: Inca o descarcare ca cea de mai sus, si voi fi nevoit sa iau masuri aspre... aluzia cu electromagnetul ala e destul de stravezie, sa stii.
Lumea a evoluat, iar la ora actuala pamantul Chinei adaposteste cea mai buna magnetita din lume. Noi nu avem cum sa le facem fata, indiferent de eforturile depuse de cei de la Tuzla. In plus, consumul de orez reduce riscurile de aparitie a maladiei celiace (intoleranta la gluten) asa ca avem si aici un handicap major.



Later edit: Am observat ca ati adus in discutie "cartita cu bot stea". Din pacate, nici macar cei de la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Agricola Fundulea (http://www.incda-fundulea.ro/informatii.htm) nu au reusit aclimatizarea ei cu succes. S-au raportat reproduceri sporadice, dar puii rezultati n-au fost viabili. Asa ca, slabe sanse!

Deci, koala sau Lucian, cred ca puteti sa postati si aici graficul ala de perceptie al culorilor (topicul il stiti toti, e un var de-al astuia... ). Nu de alta, dar sa nu avem problem in a distinge culorile cartitelor. Caci intre cea rosie si cea cu botul in stea pot sa apara probleme (mai ales in cazul unor situatii de iluminare precara, cum ar fi recoltarea substratului la ceas de dimineata, pe racoare, cu ochii impaienjeniti de nesomn si nu numai...). Zic si io asa, sa nu avem discutii...

Pentru ca tot ati vorbit de Amano, ma simt obligat sa va impartasesc rezultatele unui grup de cercetatori australieni de la Universitatea din Mole. Acestia analizeaza in laboratoare granulele solului ADA Amazonia de citiva ani. Din pacate rezulatele au intirziat sa apara, era imposibil sa evidentieze ce contin, spectroscopia moderna s-a dovedit incapabila. Marele noroc al australienilor a fost ca intre ei era si un romanas de-al nostru care s-a gindit sa intre pe forum. A vazut discutiile despre musuroaiele de cirtita si intr-o noapte australiana torida in care nu putea dormi, se rasucea in pat de pe o parte pe cealalta si-a facut legatura intre dimensiunea granulelor de Amazonia si diametrul anusului cirtitelor romanesti.
In acel moment de maxima inspiratie si-a dat seama ca Amano creste cirtite romanesti in pivnitele propriei case. Sarmanele animale sint crescute in custi intunecate si umede prevazute cu gratar iar sub gratar un sistem complex de colectare a cicarezelor, sistem asemanator cu cel care colecteaza ouale de gaina in fermele de pasari. Se presupune ca hraneste intensiv cirtitele, le indoapa pentru a creste productia. Analizele au demonstrat stiintific prezenta ADN-ului de cirtita romaneasca in granulele de Amazonia. Se pare ca adauga in alimentatia lor si doze considerabile de laterita. Inca nu s-a descoperit de ce granulele nu se dizolva in apa, e posibil sa hraneasca cirtitele cu rasina de conifere romanesti.

Instructiuni de folosire a cartosubstratului: se ia cu una bucata lopata( musai de plastic ca sa nu afecteze proprietatile substratului) pamantul prospat aerisit de cartita, dupa ce am constat prin pipaire si gust ca aceasta a facut tr....eaba mare. Se strange pamant de la mai multe musuroaie ca sa diverisficam calitatea. Se pune totul intr-un sac de transport prevazut cu gaurele de aerisire ca sa nu se abureasca continutul. Se ajunge cu el in cea mai mare graba acasa, pentruca el se foloseste doar cand este cald-fierbintel. Se pune la spalat substratul. O sa constatati ca tot ce este de prisos si fara rezultate stiintifice necesare noua se dizolva in apa si va fi eliminat odata cu aceasta. Pe fundul recipientului vor ramane doar bobitele evidentiate prin amabilitatea si cercetarile colegului nostru Porcu. DOAR ACEASTEA se vor folosi ca substrat in acvariul nostru. Recoltarea acestor bobite va fi facuta doar in noptile cu luna plina atunci cand vor avea efect maxim si nu sunt stafidite. Se repeta operatia de cate ori este necesar pentru a avea in acvariu un substrat ce se ridica la 2/3 din inaltimea acvariului( cercetatile arata ca acest substrat poate fi folosit la aceasta adancime timp de 10 ani fara a fi nevoie a-l schimba). Si acum spor la treaba si duceti-va repede sa cumparati din lopetile de plastic ce au ramas nevandute dupa dezapezire. Succesuri nebanuite!

dupa mai multe cercetari s-a descoperit un nou tip de musuroi