Te-ai hotarat la ceva maddog?
Am vorbit astazi si cu Roni si vrea niste melci (mama lor de melci ) iar eu o sa ma uit
in seara asta dupa 2-3 fraguri.

O seara placuta,
Dragos

Aceeasi observatie, fara solutie, am avut-o si pe un alt forum mai devreme. Si raspunsul meu a fost asta:

kirucd wrote:
Acumularea de aer in canalul-sifon dintre cele doua cutii se rezolva destul de usor cu cateva calcule de debit.
Spre exemplu pieptanele are golurile jumatate din lungima canalului si de obicei, la un debit suficient de mare,
are intre 1 si 2 cm de apa prin goluri. In aceste conditii canalul se poate face de 1-1,5 cm intre pereti, si in cazul asta
nu cred ca se mai poate acumula mult aer. In plus de asta la un debit mare raportat la suprafata activa a canalului
(sectiunea), viteza apei va fi destul de mare incat eventualele bule de aer sa fie duse de apa. Si se mai poate improviza
ceva , un bubble trap in cutia interioara, inca o placa despartitoare, sau se poate umple cutia interioara cu bureti din aceia
din plasa cu ochiuri mari care pot sparge eventualele bule. Solutii cred ca se gasesc, iar bubble trap e cea mai eleganta.

Mersi de observatie Sebi, o seara placuta,
Dragos

Zi mai bine ca butoiul de 400 litri e inca plin cu varza si n-ai avut unde sa prepari cei 320
de litri. In ritmul asta o sa scazi nitratii mai pe la toamna, inainte sa umpli iar butoiul cu varza

Tine fara probleme, da' sa nu dai cu prea mult bicarbonat in ei ca risti sa ii "coci"
Alcalinitatea, chiar si pentru pesti se ridica si ea treptat, maxim 0,5 pe zi.

Daca e sa se arda pompa e bine sa ai una de rezerva si un prieten care te poate ajuta
La fel de bine se poate intampla sa iti dea baietii de la Electrica o faza peste nul si sa se
arda toate canistrele, ce faci atunci? Asta e la fel ca in povestea cu drobul de sare

Tu sti mai bine ce vrei si tu iei hotararea, noi doar putem sa ne dam cu parerea.

O zi buna,
Dragos

LE

vereb wrote: iti va treb 1,2 cap de filtru cu un debit mare ca sa circule ca la carte apa)
consumul de energie la un asemenea cap de filtru/an ,vis a vis de canistra papa ceva Wati

e suficienta o pompa de recirculare, nu ai nevoie de doua. O pompa in firea ei, bunicica, chiar daca
e chinezarie, care ridica real 5500 litri la 1,5 metri si 8000 litri la orizontal, este in jur de 125 USD cu
tot cu transport. Si consuma 70W.

http://www.fish-street.com/boyu_gxb_eco_variable_frequency_pump?category_id=63

O pompa mai serioasa care face acelasi lucru, dar e de la o firma mai serioasa costa in jur de 600 euro
adusa aici, cu tot cu TVA, daca o iei pe firma mai scade putin.

http://www.sewatec.de/feed-pumps/royal-exclusiv/royal-exclusiv-rd3-speedy-75watt-8000l/h-new-version.html?xploidID=21a2q9vsiemrqiet97tf53f5o7

Cat consuma 3 filtre externe? Un Eheim 2078 consuma 35 de wati la maxim, inmultit cu 3 ne da 105W.

Si daca diferenta era mare? Ca daca n-ai masurat n-ai de unde sa sti. Probabil ca n-a fost mare,
ca vedeai pestii pina acum, dar e bine sa nu mai repeti "isprava"

Am vaz't, da' ai facut treaba pe jumatate: eu ti-am spus sa testezi salinitatea si la apa de schimb
si la apa din bazin inainte sa faci schimbul. Nu mai mentionez ca era bine sa testezi si alcalinitatea la ambele,
macar asa de control.

O zi buna,
Dragos

Offtopicurile nu sint interzise p'acilea? Ce treaba are soacra cu "The Big One"?!

Ca sa mai lamurim putin din designul acestui tip de overflow mai atasez niste poze:

- asa este corect primul desen, in care apare teava de full sifon


- asa arata cutia exterioara cu tevile de la Bean animal, vazuta din fata, in faza normala de functionare, apa care vine
peste geamul acvariului nu se vede in aceasta poza


- asa arata cutia exterioara cu tevile de la Bean animal, vazuta din fata, in momentul in care teava de full sifon se blocheaza


-asa arata cutia exterioara cu tevile de la Bean animal, vazuta din fata, in momentul in care se opreste curentul si implicit si
pompa de recirculare (marginea de jos a tubului care este sub apa se refera la marginea canalului care trece peste geamul
acvariului si care in cazul acesta ramane amorsat)



Poate ca acum se intelege mai exact despre ce vorbim, acel canal care este amorsat este pe intrega lungime a cutiilor,
adica 30-40 cm, si ma indoiesc ca se poate bloca. Acel canal este la fel cu cel din overflowurile profesionale, ca cel din poza
de mai jos:




O zi buna,
Dragos

Valva de sens are "sens" atunci cand vrei sa amorsezi sifonul, dar la fel de usor poti sa strangulezi tubul de aer
cand executi manevra de amorsare, pe acre de fapt o faci o singura data la pornirea sistemului. Acel tub poate chiar
sa dispara complet si se foloseste pentru amorsare un tub pe care il bagi prin canal si tragi aerul afara dupa care il scoti de acolo.

O zi buna,
Dragos

Multumesc pentru completari Calin, foarte utile mai ales ca vin din partea unui specialist.
As avea o intrebare totusi: formele de azot care sint eliminate de pesti prin urina si respiratie
(prin branhii) nu pot fi cuantificate prin hrana cu care sint hraniti pestii intr-o unitate de timp data,
sa zicem intr-o zi? Pentru ca de aici pleaca toate calculele care se fac pentru dimensionarea
filtrarii biologice in domeniul acvaculturii (nu am ajuns inca acolo articolul nu este terminat).

In ceea ce priveste plante moarte, melci, pesti morti si alte surse se azot acestea cred ca pot fi
preintampinate printr-o supradimensionare a filtrarii cu un anumit procent, si pot fi identificate
intr-un acvariu prin monitorizarea Redoxului.

Multumesc anticipat, o zi buna,
Dragos

Printre cele mai bune "pietre" de aer se numara "pietrele" de aer din ... lemn.
Iar lemnul de tei chiar este bun la asa ceva. Normal ca trebuie montat cu fibra in directia
curgerii aerului, nu la 90 de grade.

O zi buna,
Dragos

O iau eu pe ultima te sun azi la telefon.

O zi buna,
Dragos

Da, transportul este 110 euro pentru o cutie mare in care intra in jur de 15-16 corali, poate si mai mult.

O mica erata, am facut o mica greseala sifonul dintre cele doua cutii se amorseaza prin scoaterea aerului.
Se foloseste un robinet si o valva de sens, robinetul pozitionat intre canal si valva, se introduce apa in ambele
cutii cat de mult se poate, dupa care se scoate aerul din canal cu o seringa. Dupa ce s-a amorsat se inchide
robinetul pentru a nu permite apei sa iasa din canal prin tub.

O zi buna,
Dragos

In general nu este folosit in acvaristica de apa dulce. In primul rand pentru ca un skimmer de proteine
nu are acceasi eficienta in apa dulce in primul rand pentru ca bulele de aer create sint mai mari ca dimensiune
in apa dulce decat in apa sarata datorita densitatii diferite. Skimmerele se pot folosi si sint folosite la ponduri,
unde incarcarea biologica poate fi mai mare, sau in acvarii de mari dimensiuni. Mai jos gasesti doua threaduri
pe tema asta:

http://answers.yahoo.com/question/index?qid=20071209053339AAu0RlB

http://www.cichlidae.com/forum/viewtopic.php?t=916

O zi buna,
Dragos

Arhitectul wrote:Platesc proiectare sau consultanta !

Vorbim dupa ce mai scap de santierele care trebuie sa iasa din pamant in primavara asta (e crunt la sapatura fundatii si radier) - cand ajung la zidarie si suprastructura ma mai linistesc si pot sa ma ocup de proiectarea acvariului.

Seara buna !

L.E. Diferenta intre filtrarea cu sump sau cea cu canistra este doar de bani ? Sau calitatea apei este mult mai buna daca construiesc un sump. Koala a functionat ani de zile cu bazin mare cu ciclide cu canistre, Pomi a inceput bazinul mare cu canistre (nu stiu daca acum dupa 3 ani a trecut la sump ???). OK am vazut filtrarea lui malawi_crys dar acolo e vorba de altceva. Probabil ca dupa 2 ani daca o sa innebunesc de tot o sa sar de o tona de apa o sa gandesc altfel toata baza acvariului si o sa incep de la zero cu sump si toata distractia. Locul respectiv permite amplasarea unui acvariu de 79cm x 240cm x H oricat. Momentan nu sunt pregatit pentru un asemenea salt.

Si mai e o chestiune - vad cum se murdaresc furtunele de la filtre pe care poti sa le schimbi relativ usor. Daca fac sump cu teava rigida de plastic nu stiu cum poti sa mai cureti tevile de depuneri ...

Astept pareri ...

Nu trebuie sa platesti nimic, de aia sintem aici

Varianta cu sump iti da mai multa flexibilitate. E mai ieftina. Ai loc de mai multe medii de filtrare. Ai loc sa cureti mai usor
mediile de filtrare si nu trebuie sa te mai gandesti la garnituri. Poti implementa usor tipuri diferite de filtrare fata de o canistra,
spre exemplu wet&dry. Sau filtru in pat fluidizat. Sau reactor de denitrificare. Ascunzi toate echipamentele mult mai usor. Ai
mai multa apa in sistem.

Astea sint plusurile, or mai fi si altele...

Minusurile, care de fapt nu sint minusuri ci lucruri mai delicate.

Trebuie sa proiectezi in amanunt totul si sa sti de la inceput ce vrei. Timpul alocat pentru realizare e mai mare, canistrele le instalezi intr-o zi.
Detaliile sint foarte importante. E bine sa folosesti materiale de calitate, dar cum pretul per total poate fi mai mic decat in cazul canistrelor, nu
cred ca e un minus. O parte din ceea ce ai nevoie nu prea gasesti la noi, sau gasesti la preturi mari (spre exemplu conectorii-flanse din PVC
pentru overflow box, restul de fitinguri din PVC si teava gasesti la Romstal la preturi normale). Trebuie sa aloci un spatiu mai mare sub acvariu
decat in cazul canistrelor si in anumite cazuri asta nu se poate.

Teava rigida de PVC o cureti mai usor decat furtunele

Vorbim cand ai timp

O zi buna,
Dragos

Daca cineva mi-ar fi spus cu 2 ani in urma ca am sa ma apuc sa citesc ceea ce nu mi-a placut
in liceu, in speta chimia, as fi zis ca este o gluma buna Si totusi in ultimii 2 ani am
citit mai mult decat in tot liceul lucrari si lucruri cu si despre chimia apei in acvaristica.
Si chiar si in sisteme de acvacultura

Si m-am gandit ca nu ar fi rau sa impartasesc si altora din ceea ce am citit in ultimul timp.
In acest thread am sa vorbesc despre filtrarea biologica si despre cum ar trebui ales si
dimensionat un filtru biologic. Datele pe care le prezint in continuare sint o compilatie
a ceea ce am citit si nu am pretentia ca sint litera de lege. Cum internetul este plin de
informatii si cum lumea in care traim evolueaza foarte rapid e posibil ca datele pe care
le stiu eu sa fie depasite in anumite cazuri. Daca aveti o alta parere, din experienta sau
din documentare, va rog sa o impartasiti cu noi.

Mai toata lumea cunoaste ciclul azotului, sau cel putin are idee despre ce se vorbeste in
propozitie. Ciclul azotului are doua mari componente: nitrificarea si denitrificarea. Dintre
multele forme sub care nitrogenul (azotul) este prezent in sistemele acvatice cele mai
importante sint amoniacul, nitritii si nitratii. Formele organice de nitrogen (azot) prezente
in sistemele acvatice sint descompuse de bacterii in forme inorganice, principala forma
inorganica fiind amoniacul. Amoniacul este toxic pentru pesti si alte vietati acvatice
chiar si in concentratii mici, de aceea el trebuie eliminat din apa. In apa amoniacul se
prezinta sub doua forme, forma ionizata, NH4+ amoniul, si forma neionizata, NH3 amoniacul.
Cele doua forme se pot gasi concomitent in apa si raportul dintre ele depinde
in principal de pH-ul apei si de temperatura. Reactia de echilibru este:

NH4+ + OH- <=> NH3 + H2O

Suma celor doua forme, ionizata si neionizata, a amoniacului se numeste Total
Ammonia Nitrogen (TAN).

Dintre cele doua forme, varianta neionizata, NH3, este mai toxica pentru organismele vii
decat varianta ionizata. Raportul dintre cele doua forme se modifica asa cum am spus
functie de pH-ul si temperatura apei, cresterea pH-ului si a temperaturii apei duce la
modificarea raportului in favoarea amoniacului, forma neionizata, NH3. Astfel de la
un pH aproximativ neutru (7,2-7,4) in jos avem numai forma ionizata, NH4+. La un
pH de aproximativ 9,2 la 25 de grade C avem 50%-50% intre cele doua forme, dupa
cum se vede in graficul de mai jos:



Influenta temperaturii asupra raportului dintre cele doua forme se vede in graficele
de mai jos:





Se poate observa in al doilea grafic ca la o valoare a pH-ului de 8,5 cantitatea de
amoniac neionizat NH3 creste de 4 ori functie de cresterea temperaturii de la 10
grade C la 30 de grade C (de la o fractie de 0,05 la 0,20).

Un articol interesant pe tema calculelor din reactia de echilibru a amoniacului, de
unde am si luat cele trei grafice, gasiti aici:

http://www.irishfishkeepers.com/index.php/articles/28-health-water-and-illinesses/142-ammonia-calculations

Cele doua componente ale ciclului azotului ajuta la neutralizarea amoniacului.
Nitrificarea este oxidarea amoniacului in nitrat (NO3) printr-o etapa intermediara,
nitrit (NO2). Nitrificarea este facuta de bacterii autotrofe. Bacterii autotrofe inseamna
ca bacteriile respective metabolizeaza prin fixare carbonul din dioxidul de carbon, CO2,
iar bacterii heterotrofe inseamna ca bacteriile respective metabolizeaza carbonul din
compusi organici ai carbonului (surse organice de carbon). Cyanobacteria este spre
exemplu o bacterie (nu este o alga, chiar daca mai apare in acvariile noastre) autotrofa.
Bacteriile autotrofe responsabile pentru procesul de nitrificare sint Nitrosomonas, pentru
oxidarea amoniacului in nitrit, si Nitrobacter, pentru oxidarea nitritului in nitrat.

Nitrosomonas oxideaza amoniacul in nitrit dupa urmatoarele reactii:

2 NH4+ + 3 O2 => 4 H+ + 2 NO2- + 2 H2O
sau
2 NH3 + 3 O2 => 2 NO2- + 2 H2O + 2 H+

Nitrobacter oxideaza nitritul in nitrat dupa urmatoarea reactie:

2 NO2- + 1 O2 => 2 NO3-

Reactia totala a bacteriilor nitrificatoare, asa cum am gasit-o intr-o lucrare,
este urmatoarea (Gujer and Boller, 1986):

NH4+ + 2 HCO3 + 1.9 O2 =>NO3 + 2.9 H2O + 1.9 CO2 +0.1 CH2O

unde CH2O reprezinta biomasa celulara.

Din reactia de mai sus se pot deduce 4 elemente cheie ale nitrificarii: cantitatea
de oxigen necesara, cantitatea de alcalinitate necesara, cantitatea de biomasa
produsa si cantitatea de nitrat produsa. Astfel oxidarea a 1g de amoniac consuma
4,34g oxigen, consuma 7,14g alcalinitate, si produce 0,21g de biomasa si 4,43g de
nitrat. Ceea ce ne poate ajuta la calculele privind dimesionarea filtrarii, dupa cum
vom vedea mai tarziu.

Factorii care influenteaza nitrificarea sint urmatorii: pH, alcalinitate, temperatura,
oxigen dizolvat, salinitate, lumina si nivelul de amoniac:

- nivelul de amoniac este factor limitativ pentru nitrificare, de la un prag de
aproximativ 2mg/l in sus, nitrificare nu mai are loc

- pH-ul optim pentru nitrificare este intre 6 si 9, cu cat este mai mare pH-ul
(mai aproape de 9) cu atat nitrificarea este mai rapida, dar pe de alta parte
cu cat pH-ul este mai mare cu atat avem o cantitate mai mare de amoniac
in forma neionizata NH3 care este mai toxic

- alcalinitate este factor limitativ, datorita consumului de alcalinitate din
procesul de nitrificare trebuie avut in vedere refacerea nivelului de
alcalinitate (prin schimburi de apa sau aditii, cel mai la indemana fiind
bicarbonatul de sodiu)

- temperatura este factor limitativ, sub -5 grade C si peste 38 de grade C
nitrificare nemaiavand loc; cu cat temperatura este mai mare cu atat rata
nitrificarii este mai mare, pina la un punct de la care bacteriile mor

- oxigenul dizolvat este si el factor limitativ, o apa cu un nivel de oxigen
dizolvat mai mic de 2mg/l incepe sa nu mai sustina nitrificarea; acest
nivel de 2mg/l se refera numai la procesul de nitrificare, pestii si alte
vietati, plante, alge sau bacterii consuma si ele oxigen, un nivel considerat
sigur pentru un sistem acvatic fiind de la 5-6 mg/l in sus

- salinitatea influenteaza nitrificarea, o salinitate constanta fiind optima
pentru nitrificare; totusi bacteriile nitrificatoare din apele dulci sint
complet inhibate in ape sarate, iar bacteriile nitrificatoare din apele
sarate sint foarte sensibile la nivelul de oxigen dizolvat

- lumina este factor limitativ pentru bacteriile nitrificatoare, un procent de
1% din intensitatea lumini solare inhiband bacteriile

Pe langa factorii limitativi de mai sus, mai exista si altii. Antibioticele sint in general
toxice pentru bacteriile nitrificatoare, tratamente bazate pe formol, permanganat de
potasiu, peroxid sint toxice. Solidele in suspensie din apa care pot astupa canalele
mediilor biologice afecteaza nitrificarea. In principiu ceea ce poate fi toxic pentru
pesti poate fi toxic si pentru bacteriile nitrificatoare.

Cam atat pentru astazi, maine continuam cu denitrificarea

http://mailordercorals.com/australian-spider-sponge-frag-small

Problema este ca ne costa in jur de 110 euro coletul. Si in cazul asta trebuie sa punem cat
mai multe. Deci trebuie o comanda de macar 250-300 euro ca sa merite transportul. Preturile
sint moderate sa zicem la nenea asta din Anglia, eu am luat pina acum de doua ori de la el,
calitatea este buna. Eu as mai lua ceva corali de vreo 100 euro in total (fara transport) ramane
restul. Gabriel vrea si el unul. Si Roni e posibil sa mai vrea ceva, il sun la telefon maine. Ramane
pentru diferenta sa gasim solutii

O seara placuta,
Dragos