O scurta observatie, pentru ca am avut discutia asta pe un alt forum. Daca cititi materialul postat de mine
despre filtrarea biologica si filtrele biologice, o sa observati ca eu am estimat o suprafata folosita efectiv
de 700m2/m3 pentru Matrix, ceea ce ar insemna 0,7 m2 per litru. Si explicatia pe care eu o am este
urmatoarea:
Pe site-ul Seachem exista un document in care este descrisa o metoda prin care se calculeaza,
aproximativ, suprafata pe care ar avea-o Matrix, EheiH Substrate pro si JBL Micromec. Documentul
respectiv se gaseste aici:
http://www.seachem.c...ificSurface.pdf
Conform acelui document, suprafata care poate fi utilizata de bacterii pentru colonizare ar fi de 1,8702 m2
per gram pentru Matrix ceea ce inseamna 1406,3904 m2 per litru (in acelasi document se spune ca 1 litru
de Matrix are 752 grame). Care este total diferit de 700 m2 per litru cat scrie in prezentarea Matrixului pe
websiteul Seachem. Deci ceva este putred in Danemarca. Si cum nu am stiut ce sa cred si pentru ca asta
a fost unul din motivele pentru care m-am apucat de citit, am si gasit partial niste explicatii.
In primul rand ca toti porducatorii/comerciantii de asemenea medii de filtrare spun ca mediile lor au o
anumita suprafata aproximativa care poate fi utilizata de bacterii. Asta nu inseamna automat ca si este
folosita. Pentru ca mai exista o conditie care trebuie sa fie indeplinita pentru ca nitrificarea/denitrificarea sa
se produca, si anume apa cu amoniac/nitriti/nitrati sa ajunga in acele canale, sa treaca prin acele canale.
In al doilea rand daca am considera ca Matrixul are 700 m2 per litru asta inseamna 700.000 m2/m3 ceea
ce este o suprafata imensa, de 2500-4500 de ori mai mare decat pentru plasticele uzuale care se folosesc
in acvacultura pentru filtre wet/dry. Si intrebarea logica este de ce nu ar folosi cei din acvacultura medii
asemanatoare cu aceste medii comerciale? Pentru ca ar trebui sa foloseasca mult mai putin.
In al treilea rand piatra vulcanica are o suprafata specifica utila intre 50 si 80 m2/m3 si este una dintre cele
mai poroase pietre, Matrix - Seachem si Bio Rio - Ada fiind tot pietre naturale.
In al patrulea rand aceste medii de filtrare sint eficiente atata timp cat nu se colmateaza, dar din pacate
colmatarea nu se vede cu ochiul liber (ma refer la colmatarea respectivelor canale care sint microscopice).
Si nu in ultimul rand, nitrificare/denitrificarea se face intr-un biofilm. Daca acest biofilm in care supravietuiesc
bacteriile se formeaza in interiorul canalelor dar si pe toata suprafata mediilor, exista niste
limitari fizice la care apa este transportata prin acest biofilm catre bacterii. Aici ajungem deja la ecuatii
matematice si modelari complexe si mai am de studiat in directia asta. In cuvinte mai simple spus, care
sint conditiile ca apa cu amoniac si nitriti (sau eventual nitrati) sa ajunga, trecand prin acest biofilm, la
bacterii? Procesul de difuzie al polutantilor in biofilm este un proces complex si care este influentat de
foarte multi factori.
Toate cele de mai sus m-au dus catre o concluzie, partiala desigur, ca mediile biologice comerciale pe
care le folosim noi, au o suprafata specifica utila de in jur de 700 m2/m3. Pentru ca daca as folosi cifrele
date de producatori ar trebui sa tin bazinul meu de 600 litri cu 6 grame de Matrix! Ceea ce evident ca nu
este posibil. (vedeti calculele din postarile anterioare).
Din pacate nu exista niciun fel de studii, in afara de cel mentionat de Seachem, pentru suprafata specifica
a mediilor de filtrare. Si mai mult decat atat, eu nu am gasit niciun studiu pe net relativ la suprafata
specifica folosita efectiv de mediile de filtrare biologica comerciale. Niciunul dintre producatori nu ofera
asa ceva. Dar toti isi fac publicitate cu cat de multa suprafata specifica au mediile lor de filtrare.
Daca cineva a gasit/citit undeva vreun studiu referitor la suprafata efectiv folosita in aceste medii
comerciale poate ne informeaza si pe noi. Pina atunci nu pot da un raspuns mai precis la aceasta
intrebare, desi ma roade si pe mine.
Una dintre concluziile trase de catre cei care cerceteaza acest domeniu este ca nisipul este mediul
cu cea mai mare suprafata specifica, avand o dimensiune foarte mica. Cu cat un mediu are dimensiuni
mai mici, cu atat are suprafata mai mare. Dar in acelasi timp spatiile dintre medii sint mai mici si atunci se
poate colmata mai repede. De aceea se prefera ca atunci cand se foloseste nisip sa se foloseasca in
pat fluidizat.
Si o alta concluzie care trebuie trasa de aici, dimensionarea filtrarii bilogice in cazul acvariilor trebuie
facuta tinand cont de cantitatea de hrana administrata, timpul de retentie hidraulica, si corelatiile dintre
acestea si volumul si suprafata efectiv folosita a mediilor biologice plus debitul de apa recirculat prin
filtrul biologic.
O seara placuta,
Dragos