Gabriel wrote:@koala
Nu cumva accesoriul acela Flow Straightener te poate ajuta sa fixezi pompa in peretele despartitor?

Ba da, ar trebui sa ajute

Chiar daca nu e un sump standard, mi se pare mai ok sa pui skimmerul in prima camera, acolo unde intra apa din display.
Interesul este sa exporti cu skimmerul cat mai mult din ceea ce este dizolvat sau in suspensie in apa, pentru a nu colmata
mediile de filtrare. Daca in prima camera pui mediile de filtrare, chiar daca folosesti burete sau perlon, o parte din ceea ce
se afla in suspensie tot va trece mai departe si se va orpi fix in mediile de filtrare biologica. Si abia apoi ajunge la skimmer
si te intrebi de ce skimmerul nu scoate asa multa mizerie din apa Asta ar fi un raspuns.

O zi buna,
Dragos

Skimmerul se pune in prima camera a oricarui sump, in felul acesta se reduce cat mai mult din mizeriile care
ajung in mediile de filtrare. Deci ar trebui sa functioneze bine

O zi buna,
Dragos

Am uitat sa va fac un update, coletul pleaca astazi si ajunge maine, am asteptat sa vedem daca ii vin lui Gary
zoasi albastri. Din pacate nu au venit zoasii albastri si am adaugat o acropora ice blue. In principiu coletul ar trebui
sa fie maine dimineata la aeroport si am sa il ridic eu de la curier, ramane sa ne auzim la un telefon maine dimineata si sa
ne vedem la mine dupa ce am ridicat coletul.

O zi buna,
Dragos

Pentru ce iti trebuie?

Coletul va pleca miercuri si va ajunge joi, am confirmarea de la Gary.
In principiu cred ca are tot in stoc, am mai intrebat odata astazi ca sa stim
exact ce vine, astept confirmarea de la el si va anunt mai tarziu.

O zi buna,
Dragos

Multumesc Darius, presupun ca e un TOTM de pe forumurile de afara foarte fain.

Dar rockscapeul meu nu va ajunge niciodata asa pentru ca e altfel conceput, la mine sint
4 coloane care nu vor ajunge niciodata ca in acel bazin. Sigur ca se vor umple de corali,
dar nu chiar ca in acel bazin. Asa am vrut eu rockscapeul, in felul asta am o circulatie buna
in bazin. In cazul in care mergeam pe o formula asemanatoare cu cea din poza, as fi avut
probleme cu circulatia apei si implicit si cu DSB-ul din display. Si nici nu pot adauga alte pompe
pentru ca acvariul meu se vede pe 3 laturi.

O seara placuta,
Dragos

Multumesc domnilor

Da, bazinul incepe sa devina neincapator, in curand va trebui sa ma apuc de fraguit

O seara placuta,
Dragos

Cateva poze de astazi:


















O seara placuta,
Dragos

Fara indoiala cel din primul link. Este si mai ieftin si are si un filtru in plus, cel ceramic.
Filtrul si consumabile pentru el gaseseti aici:

http://www.wts-online.ro/magazin/filtru-apa-potabila-sedimente-ceramic-si-carbune-activ-p-410.html?utm_campaign=direct_link&utm_medium=cpc&utm_source=shopmania

Trebuie sa vezi care este nivelul de pret pentru consumabile, comparativ cu celalalt filtru, dar din cate
stiu eu preturile sint bune.

O zi buna,
Dragos

Daca adaugi bacteriile in filtru o mare parte din ele ar trebui sa ramana acolo, oricum
bacteriile din apa nu te ajuta si nu prea sint, cele mai multe sint in filtru si in substrat.
Dar totusi ar fi bine sa adaugi bacteriile dupa ce ai terminat cu UV-ul. Eu nu le-as baga
in acelasi timp in care folosesc UV.

O seara placuta,
Dragos

In descrierea si proiectarea filtrelor biologice sint folositi urmatorii termeni:
- Void space / porosity – spatiul gol dintre particulele mediului de filtrare care
permit solidelor din apa sa treaca, iar raportul de spatiu gol este raportul intre
volumul spatiului gol dintre particule si volumul total al filtrului ocupat de
mediile de filtrare
- Cross-sectional area – aria filtrului in sectiunea perpendiculara pe directia
de curgere a apei
- Hydraulic loading rate – rata de incarcare hidraulica este volumul de apa
pompat prin filtrul biologic pe unitatea de arie (Cross-sectional area) pe
unitatea de timp; se exprima in m3/m2 zi; pentru rata de incarcare hidraulica
exista un minim si un maxim
- Hydraulic retension time - timpul de retentie hidraulica se refera la timpul cat
o anumita cantitate de apa sta in filtrul biologic pe unitatea de timp; se calculeaza
ca raport intre volumul util de apa din filtrul biologic (doar apa, fara mediile
de filtrare) si debitul de apa recirculata intr-o ora prin filtrul biologic, (cu cat
mediile de filtrare sint mai poroase si au granulatie mica cu atat volumul de
apa util din filtru este mai mare si corespunzator timpul de retentie hidraulica
este mai mare, cu cat pompa de recirculare are debit mai mare cu atat timpul de
retentie hidraulica este mai mic)
- Specific surface area – este suprafata utila bacteriilor in mediile de filtrare pe
unitatea de volum si se exprima in m2/m3; cu cat este mai mare cu atat mai multe
bacterii pot coloniza mediile si cu atat capacitatea de filtrare este mai mare;
marimea mediilor de filtrare, spatiul gol dintre medii (void space) si suprafata
utila (specific surface area) sint corelate, cu cat este mai mica marimea mediilor
de filtrare cu atat este mai mare suprafata utila bacteriilor si cu atat mai mic
este spatiul gol dintre mediile de filtrare
- Volumetric TAN conversion rate – rata de conversie volumetrica a TAN (total
ammonia nitrogen) este folosita pentru a descrie performanta unui mediu de
filtrare bazat fie pe suprafata utila a mediilor sau pe volumul mediilor; pentru ca
anumite medii, cum ar fi nisipul, au o suprafata utila foarte mare, rata de
conversie se exprima in kgTAN / m3 zi (se foloseste volumul)
- Areal TAN conversion rate – rata de conversie plana a TAN este asemanatore cu
rata volumetrica dar se refera la unitatea de suprafata si se exprima in
kgTAN / m2 zi (se foloseste suprafata)

Si de aici putem incepe discutiile constructive Tinand cont de termenii definiti mai
sus, exista mai multe abordari ale proiectarii unui filtru biologic (daca va asteptati sa
va spun o formula si gata, am rezolvat problema, va anunt ca nu e asa )

O prima formula de calcul a volumului necesar pentru un filtru biologic se poate afla
din formula urmatoare:


V (filtru biologic in m3) = {Cantitatea de TAN produsa zilnic (in kgTAN/zi)} / {Rata de
conversie plana a TAN (in gTAN / m2 zi)} * {1000g / 1kg} / {Suprafata utila bacteriilor
in mediile de filtrare (in m2/m3)}

(unitatea de masura pentru volum, m3 = (kgTAN/zi) * ( m2 zi/gTAN) * (1000g/1Kg) *
( m3/m2)

Stiu ca la prima vedere pare complicat, dar ecuatia de mai sus este simpla:
Cantitatea de TAN produsa zilnic impartita la rata de conversie plana a TAN ne da
suprafata totala necesara pentru a reduce TAN-ul respectiv
mai departe Suprafata totala necasara pentru reducerea TAN-ului se imparte la
Suprafata utila bacteriilor in mediile de filtrare pe care le folosim si rezulta volumul
necesar (este vorba despre volumul filtrului in care incap respectivele medii)

Lucrurile par mai simple, dar (stiu ca va asteptati la un dar ) ele nu sint chiar asa de
simple. Cu formula de mai sus putem afla un volum util pentru filtrul nostru biologic,
dar mai sint si alti factori care influenteaza ecuatia de mai sus. Cantitatea de TAN
produsa zilnic se poate aproxima dupa tabelul de mai jos, la o cantitate de 250 grame
de mancare:



Suprafata utila bacteriilor in mediile de filtrare pe unitatea de volum se cunoaste
de obicei pentru diferitele tipuri de medii, spre exemplu avem urmatoarele valori:
nisip – intre 5000 si 11000 m2/m3
micro-bead din polystyren – 3900 m2/m3
beaduri folosite in filtrele cu presiune – 1150-1475 m2/m3
medii folosite in filtre trickle sau filtre RBC – 100-300 m2/m3

Problema apare la Rata de conversie plana a TAN (Areal TAN conversion rate) pentru
ca aceasta depinde nu numai de tipul mediilor de filtrare, dar depinde si de alti
factori. Printre altele depinde de rata de incarcare hidraulica, o rata de incarcare mica
la anumite tipuri de filtre (trickle) nu asigura ca apa ajunge la toate mediile de filtrare
(apa, ca si aerul, are tendinta de a gasi cel mai scurt drum), iar la o rata de incarcare
mare biofilmul de pe mediile de filtrare este curatat si nu se mai face nitrificare. Pentru
proiectarea filtrelor de tip trickle se considera o valoare medie de 50 m3/m2 zi, iar
valoarea de la care biofilmul este curatat este considerata in calcule 350 m3/m2 zi.
Intr-adevar daca facem un calcul aproximativ pentru un filtru extern (nu conteaza
producatorul) vedem ca ne incadram in jurul acestor valori. Spre exemplu un filtru
extern asemanator cu JBL cu laturile de 16 x 20 cm are o arie (Cross-sectional area)
de 0,032 m2 iar la un debit real de 500 litri pe ora inseamna un debit de 12 m3 pe zi,
de unde rezulta o rata de incarcare hidraulica = 12 m3 zi/ 0,032 m2 = 375 m3/m2 zi,
putin peste valoarea maxima pentru filtrele tip trickle (diferenta intre acvacultura
si acvaristica hobyy este ca mediile folosite pentru acvacultura in general au o
porozitate mult mai scazuta decat mediile folosite in acvaristica, si in cazul nostru
biofilmul bacterian apare si in interiorul mediilor, facandu-l mai greu de curatat de
catre debitul mai mare de apa). De aici avem si o prima concluzie, debitele prin
mediile de filtrare biologice pentru filtrele noastre nu trebuie sa fie atat de mari
precum ne imaginam noi.

In sprijinul acestei prime concluzii vine si o alta definitie, Hydraulic retension time,
timpul de retentie hidraulica. Asa cum am spus timpul de retentie hidraulica este
timpul cat sta o anumita cantitate de apa in filtru biologic si implicit in contact
cu mediile bilogice. Daca acest timp este prea mic atunci nitrificarea nu are loc
eficient (nu este redusa toata cantitatea de TAN din bazin/acvariu). Pe de alta
parte daca timpul de retentie este prea mare la fel nitrificarea nu are loc eficient
pentru ca nu toata cantitatea de apa apuca sa treaca treaca prin filtru suficient de
des pentru a reduce toata cantitatea de TAN. In plus de asta, o rata de retentie mare
inseamna un debit de recirculare scazut, care inseamna o viteza mica a apei prin
filtru, care poate duce la colmatarea prematura a mediilor de filtrare. Mai trebuie
luat in calcul si faptul ca hrana administrata pestilor nu se transforma in TAN pe
parcursul a 24 de ore, ci mai degraba undeva intre 1 si 4 ore. In aceste conditii este
de preferat hranirea pestilor cu cantitati mici si cat mai des pe parcursul zilei.

Si totusi care este timpul de retentie hidraulica optim? In lucrarile pe care le-am
citit acest timp varia de la 1-3 minute pina la 20 de minute. Daca am calcula un timp
de retentie pentru filtrele externe pe care le folosim in mod curent descoperim
ca in cazul filtrelor externe folosite in acvaristica acest timp de retentie hidraulica
este mult mai mic. Spre exemplu in cazul unui filtru JBL e1501 avem o capacitate
totala a filtrului de 12 litri din care spatiu ocupat de medii ar fi 8 litri. In cazul in
care filtrul este umplut cu materiale biologice volumul de apa se poate considera
a fi diferenta intre cele doua (chiar daca mediile biologice traditionale gen Matrix,
Substrate pro, Micromec etc. sint poroase, totusi porozitatea este reprezentata
de canale foarte inguste, microscopice, astfel incat volum de apa preluat nu este
foarte mare comparativ cu volumul mediilor). In acest caz putem considera
ca volumul de apa din filtru este de 4 litri. Debitul de recirculare al acestui filtru,
in mod real, este undeva la 500 de litri pe ora, de unde ne rezulta un timp de
retentie hidraulica (4 litri / 500 litri) * 60 minute = 0,48 minute. Dupa cum se
observa acesta este un timp foarte mic in comparatie cu timpii intalniti in acvacultura.
Si totusi aceste tipuri de filtre, daca sint dimensionate corect, isi treaba. Intrebarea
este de ce, iar raspunsul este dat de catre mediile de filtrare folosite care au o
suprafata utila pentru bacterii mult mai mare decat mediile folosite in acvacultura
(in acvacultura se urmareste in primul rand componenta economica si de aceea
se folosesc medii de filtrare mult mai ieftine, dar care folosite in cantitati suficiente
isi fac treaba).

La dimensionarea filtrului biologic conteaza si rata de recirculare a apei. In
acvacultura se merge pe o recirculare a apei de 2-3 ori pe ora, la ponduri (crapi
Koi) se merge pe o recirculare a apei de 0,5-2 ori pe ora, iar la acvarii de 2-4
ori pe ora pentru plantate si pesti mici, de 5-6 ori pe ora pentru acvarii cu pesti multi
si mari (gen cichlide), de 5-10 ori pe ora pentru acvarii marine numai cu pesti si de
10-20 de ori pe ora pentru acvarii recif.

Daca plecam de la aceste cifre si mergem pe o medie putem face cateva calcule
aproximative, considerand ca volumul de apa relativ la volumul mediilor de filtrare
este in raport de 60%/40%:
- la un acvariu plantat de 400 litri la o recirculare de 3 ori pe ora rezulta un debit
de 1200 litri pe ora, si cu un timp de retentie minim de 2 minute (0,033 ore)
rezulta ca volumul de apa al filtrului ar trebui sa fie de 1200 litri/ora * 0,033 ore
= 39,6 litri, de unde rezulta un volum al mediilor de filtrare de 26,4 litri,
adica aproximativ 6,6% din volumul acvariului
- la un acvariu cu cichlide de 400 litri la o recirculare de 6 ori pe ora cu un timp
de retentie de 2 minute ne-ar fi necesar un filtru cu un volum util de apa de
79,2 litri, si un volum al mediilor de filtrare de 52,8 litri, adica aproximativ
13,2% din volumul acvariului
- la un acvariu de recif de 600 litri la o recirculare de 8,33 ori pe ora cu un timp de
retentie de 2 minute ne-ar fi necesar un filtru cu un volum util de apa de
164,9 litri, si un volum al mediilor de filtrare de 109,9 litri adica aproximativ
18,3% din volumul acvariului (in reeful meu am in momentul de fata 8 litri de
Matrix, 4 litri de spartura de piatra vie, 60 kg ~ 45 litri, 4 litri Denitrate plus
doua DSB-uri de aproximativ 130 kg de nisip in total, DSB-uri in care
timpul de retentie este mult mai mare, la un calcul sumar am 61 de litri
material filtrant plus nisipul pe care nu stiu cum sa il apreciez, datele
pentru reef fiind de la acvariul meu, 600 litri cu recirculare de 8,33 ori)

Desigur ca aceste calcule sint aproximative, dar ne putem face o idee de ce
inseamna dimensionarea unui filtru biologic. In conditiile in care se respecta
regulile uzuale de mentenanta a acvariului si se folosesc si solutii de filtrare
mecanica si chimica eficiente cred ca o regula aproximativa ar fi dimensionarea
volumului filtrarii biologice la 10% din volumul acvariului. Si desigur ca aceste
cifre sint influentate de tipul materialului filtrant si de incarcatura biologica din
acvariu (care se traduce in cantitatea de hrana administrata).

O alta abordare in calcularea unui filtru biologic pleaca de la cantitatea de hrana
administrata. Cu cat hrana este mai bogata in proteine cu atat cantitatea de TAN
produsa este mai mare. Mancare congelata are in general niveluri reduse de
proteina de aproximativ 5%(cea comerciala uzuala, mysis, super shrimp,
cyclops etc), pe cand mancarea uscata, pelete si fulgi, are un nivel ridicat de
proteina de aproximativ 40-50%. Plecand de aici se pot face calculele pentru
filtrarea biologica.

Si sa plecam de la cazul reefului meu:
- hranesc in medie 8 cuburi de congelate pe zi, cu un procent de aproximativ
5% proteina si o greutate aproximativa de 22 de grame, plus fulgi cu un
procent de aproximativ 50% proteina si o greutate de aproximativ 1,75 grame
pe zi (o cutie ma tine cam 3 luni), plus Spirulina JBL cu un procent de
proteina de aproximativ 40% si o greutate de aproximativ 2 grame pe zi
(o cutie ma tine aproximativ 2,5 luni), in plus mai adaug aminoacizi,
vitamine, zooplancton, fitoplancton, reef pearls de 2-3 ori pe saptamana,
pentru usurinta am sa le echivalez cu inca 8 cuburi de congelate pe zi (nu
am gasit niciun calcul aproximativ care sa ma ajute la transformarea lor
in TAN)
- sistem de 600 litri de apa, cu o rata de recirculare de 5000 litri pe ora
- oxigen 7-8 mg/l (suficient pentru nitrificare)
- pH 8,15
- temperatura 25 de grade Celsius
- alcalinitate 8 dKH
- mediu biologic folosit Matrix, cu o suprafata utila de aproximativ
700 m2/m3 (este o estimare, nu am o cifra exacta)
- rata de conversie plana a TAN de 0,1g TAN/m2 zi
- mergem pe varianta proiectarii unui filtru trickle (wet/dry) si vrem sa aflam
volumul necesar filtrarii biologice

Conditiile de oxigenare, pH, temperatura si alcalinitate nu sint limitative in acest
caz, fiind propice pentru nitrificare. Hrana administrata zilnic in sistem ar trebui
sa produca urmatorul nivel de TAN, conform tabelului de mai sus:

16 cuburi congelate, 44 de grame cu proteina 5% => 0,2464g TAN
1,75 de frame fulgi cu proteina 50% => 0,0987g TAN
2 grame spirulina cu proteina 40% => 0,0904g TAN

Total 0,4355 grame TAN pe zi

V (filtru biologic in m3) = {Cantitatea de TAN produsa zilnic (in kgTAN/zi)} / {Rata de
conversie plana a TAN (in gTAN / m2 zi)} * {1000g / 1kg} / {Suprafata utila bacteriilor
in mediile de filtrare (in m2/m3)}

V (in m3) = 0,4355 g TAN/zi / ( 0,1 g TAN/m2 zi * 700 m2/m3) =
= 0,4355 g TAN/zi / 70 g TAN / m3 zi = 0,00622 m3 = 6,22 litri

Dupa cum se observa exista diferente mari intre cele doua tipuri de calculare
a volumului materialelor filtrante, dar unul se bazeaza pe timpul de retentie
hidraulica iar celalalt pe cantitatea de TAN produsa zilnic. Intre cele doua
exista o relatie, timpul de retentie hidraulica poate fi calculat in functie de
eficienta mediilor de filtrare (care este o functie de cantitatea de TAN si de
mediile biologice). Pentru aceasta corelare mai trebuie putin sapat.

Sper ca in weekendul asta sa facem si aceasta corelare si va urma un rezumat
care sa contina concluziile si o metoda (aproximativa) de a calcula necesitatile
unui filtru biologic.

O seara placuta,
Dragos

Pai calculul este foarte simplu si te las pe tine sa il faci:
- in prima zi ai introdus 15 litri de apa noua
- in a doua zi ai scos 15 litri (din care o parte era din apa noua introdusa cu o zi inainte)
- in a treia zi ai mai scos 15 litri (din care o parte era din apa noua introdusa in prima si a doua zi)
- samd

Mai departe te las pe tine sa faci niste calcule ca sa vezi cata apa ai schimbat in realitate din cei 230 litri.
E normal sa nu iti scada foarte mult pH-ul pentru ca nu a scazut foarte mult nici KH-ul.
15 litri x 6 zile = 90 litri plus cei 60 litri ultimul schimb = 150 litri, dar de fapt tu nu ai schimbat 150 litri din
cei 230 ci mult mai putin. Fa schimburi de 20-30% pe zi si o sa scada mai repede KH-ul si pH-ul.

O zi buna,
Dragos

Eu am senzor gen flotor de 1 an instalat in compatimentul pompei de recirculare si l-am curatat
putin abia saptamana asta, si nu pentru ca avea crusta de sare, ci pentru ca avea mizerie pe el.
Dar nu am avut nicio problema intr-un an. In cazul in care apa se misca mai mult in zona in care
se instaleaza, se pune in interiorul unui tub.

O zi buna,
Dragos

Bah misto poza a facut Lucian
Atat de coolta ca nu m-am putut abtine sa nu o postez

Inainte de a trece la partea de filtre biologice as vrea sa mai fac o mica observatie.

In prima parte – nitrificarea – am observat ca nivelul de oxigen dizolvat in apa este
factor limitativ pentru nitrificare, la un nivel de 2 mg/l, cu un nivel sigur pentru
vietatile acvatice de 5-6 mg/l. Acest nivel de oxigen dizolvat, 5-6 mg/l, este un nivel
sigur pentru vietati, dar mai exista o conditie necesara pentru supravietuirea lor, si
anume nivelul de CO2 dizolvat in apa. Dioxidul de carbon (CO2) difera de oxigen,
nitrogen si alte gaze dizolvate in apa, pentru ca nivelul de CO2 dizolvat depinde nu
numai de relatia de echilibru gaz/lichid prin transferul de CO2 dintre aer in apa, dar
depinde si de reactiile acizi/baze care determina forma chimica in care carbonul
inorganic dizolvat este prezent in apa. Functie de diferiti autori, nivelul de la care
CO2-ul dizolvat in apa devine periculos pentru pesti este undeva la 25-35 mg/l.
Relatia dintre oxigen si dioxid de carbon in aceste conditii nu este o relatie directa,
in apa, este insa o relatie la nivel de organism datorata efectului Bohr-Root.

http://en.wikipedia.org/wiki/Bohr_effect

http://en.wikipedia.org/wiki/Root_effect

Intr-o descriere sumara, datorita efectului Bohr-Root o concentratie mare de CO2
dizolvat in apa scade capacitatea hemoglobinei din sange de a mai transporta oxigen.
Cu alte cuvinte, chiar daca nivelul de oxigen dizolvat in apa este in limita de siguranta,
5-6 mg/l, o concentratie suficient de mare de dioxid de carbon dizolvat in apa va duce
la moartea pestilor. Din acest motiv, in sisteme de mari dimensiuni (in acvacultura) se
pot folosi coloane pentru reducerea dioxidului de carbon (reactoare de mari dimensiuni).
In acvariile noastre rareori apare aceasta problema si daca apare ea poate fi rezolvata
prin o circulatie mai buna a apei, aerarea apei, in acvariile de apa dulce in cazul aditiei
de CO2 pentru plante printr-un mai bun control al aditiei (eventual cu ajutorul unui
controller de pH), iar in sistemele marine eu am testat cu succes pina acum un reducator
chimic de CO2 (folosit pentru scufundari sau pentru anestezii) care mi-a stabilizat pH-ul
la o valoare acceptabila (8,1-8,25).

Si acum sa revenim la “oile” noastre – filtrele biologice. Pentru ca la nivel
de acvaristica-hobby nu am gasit niciun fel de clasificare sau schematizare a
tipurilor de filtre biologice (poate nu am cautat eu suficient de mult ) vom
porni de la clasificarea utilizata in acvacultura (Malone si Pfeiffer 2006).
In fond diferentele intre acvacultura si acvaristica de tip hobby nu sint chiar
atat de mari, poate doar ca si dimensiune si scop final (crestere accelerata vs
crestere normala). Cu atat mai mult filtrarea biologica de la sistemele de
acvacultura unde exista crestere accelerata se poate aplica si in acvaristica
de tip hobby pentru ca nivelul de hranire este mai scazut, iar din cantitatea
de hrana provine principala sursa de nitrogen din acvariile noastre.

Inainte de a trece la clasificarea filtrelor biologice sa amintim ca exista si o
clasificare a sistemelor acvatice cu recirculare (la care sint folosite filtrele
biologice), clasificare bazata pe nivelul de salinitate, temperatura si nutrienti
(trophic levels):



Din clasificarea de mai sus a fost extrasa o clasificare mai convenabila
comunitatii de acvacultura:




In imaginea de mai jos gasiti o clasificare a tipurilor de filtre biologice folosite
in acvacultura (Malone si Pfeiffer 2006):



Si o descriere mai pe larg a diferitelor tipuri de filtre biologice conform clasificarii
de mai sus gasiti in urmatorul document:

http://ag.arizona.edu/azaqua/ista/ISTA7/RecircWorkshop/Workshop%20PP%20%20&%20Misc%20Papers%20Adobe%202006/7%20Biofiltration/Nitrification-Biofiltration/Biofiltration-Nitrification%20Design%20Overview.pdf

Filtrele biologice de tip Crestere intrerupta (Suspended growth/activated sludge) sint
putin folosite in acvacultura, iar in acvaristica hobby un filtru derivat este folosit in
acvaristica marina, Algae Turf Scrubber – ATS (filtrare prin cultivarea unor alge care
reduc nutrientii din apa) care foloseste o biomasa (alge) atasata de un suport peste
care trece apa si care beneficiaza de niveluri ridicate de lumina, exportul nutrientilor
facandu-se prin indepartarea regulata a algelor. Acest tip de filtrare biologica
(Suspended growth/activated sludge) este insa folosit pe scara larga la tratarea apelor
municipale. Aceste tipuri de filtre biologice se bazeaza pe bacteriile heterotrofe care,
asa cum am vazut in prima parte, se multiplica mult mai repede decat bacteriile
autotrofe. In aceste tipuri de filtre biologice se adauga de obicei surse de carbon
organic – hrana pentru bacterii (melas?, zah?r, grâu, manioc). In cazul unui raport
mare intre carbonul organic si nitrogen (C/N) bacteriile heterotrofe metabolizeaza
amoniacul-nitrogen direct din apa, fara necesitatea existentei un filtru extern
cu film (pelicula) bacterian(a) fix(a).

Spre deosebire de filtrele biologice cu crestere intrerupta care se bazeaza pe bacteriile
heterotrofe, in sistemele traditionale de acvacultura cu apa recirculata se pune accent
pe dezvoltarea bacteriilor autotrofe, iar reproducerea bacteriilor heterotrofe si acumularea
de carbon organic este limitata prin indepartarea mecanica a solidelor din apa si schimburi
regulate de apa. In cazul acvaristicii hobby acest lucru se obtine prin filtrare mecanica
coroborat cu curatarea detritusului periodic, skimmare in cazul acvariilor marine dar
chiar si in cazul iazurilor, schimburi periodice de apa. Din acest motiv este important
ca la momentul proiectarii unui filtru biologic sa se ia in considerare si proiectarea
componentelor de filtrare mecanica si chimica, precum si un program de mentenanta
adecvat (inclusiv schimburi periodice de apa). Legat de filtrare mecanica atat de necesara
pentru o buna functionare a filtrelor biologice, exista cativa termeni folositi in acvacultura
precum si in acvaristica: solide care se decanteaza si care sint mai usor de indepartat
(solutia pentru acvaristi este sifonarea), solide care stau in suspensie (TSS – total
suspended solids) care sint mai greu de indepartat (in acvaristica marina skimmerele
pot indeparta si solide in suspensie, in acvaristica de apa dulce se foloseste in mod
intensiv perlonul), si solide dizolvate (TDS – total dissolved solids) care sint cel mai
greu de indepartat (skimmerele in acvaristica marina ajuta la asta, schimburile de apa
ajuta in acvaristica de apa dulce). Indepartarea solidelor din apa este foarte importanta
pentru ca indepartarea cu succes a lor scade nivelul de incarcare al filtrelor biologice
(solidele intra foarte repede in ciclul azotului si degradarea lor consuma mult oxigen),
reduce riscul de colmatare al mediilor biologice si asigura o apa curata propice pestilor.
Conform unor studii se estimeaza ca 1 kg de mancare produce aproximativ 0,3-0,4 kg
de solide in suspensie (TSS).

Din clasificarea filtrelor biologice folosite in acvacultura putem intalni in acvaristica
hobby cateva dintre tipurile de filtre biologice:
filtre scufundate:
filtrele compacte (filtrele noastre externe si interne se incadreaza in aceasta categorie)
filtre extinse, in pat fluidizat (folosite pe larg in acvaristica marina si iazuri)
filtre extensibile (folosite in special la iazuri)
filtre emergente:
filtre trickle (wet&dry) folosite cu succes si la apa dulce si la apa sarata

Mai departe vom trece la descrierea si proiectare filtrelor biologice, sper tot in seara
asta, dupa o scurta pauza

O seara placuta si spor la lectura
Dragos

Chaeto iti dau eu cata vrei, chiar trebuie sa o tund in seara asta sau maine, matrix iti dau eu o mana la schimb cu matrix nou,
la mine e mai usor de scos decat la Koala. Cu piatra vie pot sa te ajut cu un numar de telefon de unde am luat acum doua zile,
este piatra gata curata, in doua bazine, numai ca nu are foarte multa coralina si e un pic cam scumpa, 75ron/kg.

Suna-ma sa stabilim cum facem daca e ok.

O zi buna,
Dragos

Am si eu o intrebare Ciprian: la filmarea sub apa cu GoPro Hero3 ai facut ceva postprocesare,
corectie de culoare, ai filmat cu Protune?

Multumesc anticipat, o zi buna,
Dragos

In conditiile in care folosesti o singura gaura cu teava care sa iti duca apa in sump,
sistemul va fi galagios si extrem de greu de reglat, orice mica variatie de debit a pompei
de recirculare se va vedea imediat. Pentru sump ai nevoie de minim doua gauri sau de un
overflowbox (fie comercial, fie DIY, in cazul DIY poate sa fie cu gauri in bazin sau fara
gauri in bazin, cu Bean animal sau fara).

In general pentru un bazin mic nu cred ca este economic viabil sa faci schimbarea intre canistra
si sump. Din punctul meu de vedere ar trebui sa te hotarasti pe una din cele doua variante,
ori canistra ori sump, si sa pleci de la inceput de la premisa ca nu vei trece de la una la alta.

O seara placuta,
Dragos